20. Distractie

1.1K 81 6
                                    

Nu-mi placea felul in care o spunea. Parea gen a fi criminalul din filmele alea horror ce se pregateste sa omoare victima. Ma speria tipul!

Am clatinat din cap si m-am intors spre usa. Vroiam sa scap mai repede de jocul acesta nenorocit. Poate ar fi mai bime daca as lipsi cat timp dureaza tura.

'-Va rog sa respectati regulile.'

Vocea Misei imi rasuna in cap ca o obligatie. Stii cat de mult te urasc?

O mana ma prinse de brat si ma intoarse.

-Am spus ca o sa ma distrezi... Speram ca incepi de acum...

Serios? Tu chiar nu vezi ca n-am chef de porcariile tale?

Il priveam incruntat si totusi nedumerit. Ma intrebam ce vrea cu adevarat de la mine, dar mintea ma bloca sa gandesc rational.

Vrea sa ma joc cu el sau ce..? Sa ma joc...

Am facut ochii mari numai la gandul asta. N-are cum.. Pana a cum n-a facut nimic de genul. Sau nu mi-am dat eu seama. La naiba! Sper sa nu fie cum cred eu..!

-Nu acum. Intarzii la ora...

-Oh! Haide..! Vrei sa stai cu rahatul ala de prof de istorie?! Serios...?

Chipul lui batjocoritor ma atrase putin. Cu atat mai mult ideea de a nu sta in preajma profului ala ciudat..

-Nu-i asa ca o sa stai aici... Cu mine..?

Fata lui capata moaca unui caine plouat ce dorea sa intre in casa. Ma mira faptul ca el era asa de copilaros. Numai la asta puteam sa ma gandesc! La cat de copil poate fi! Stii... Tocmai la asta. Gandeste-te boule si la ce va putea urma!

Mi-am scuturat din capul dezaprobator. Pe obrazul drept puteam simti o rafala calda de aer. Liam ofta dezamagit. Dezamagit ca ce..? Ca nu i-am acceptat oferta? Sau ce?!

-Stiam ca ma vei refuza.

Refuza... Ca ce?

Ma uitam la el partial nedumerit. Da. I-am refuzat oferta de a chiuli de la o ora. Altceva?

-Hai sa ne distram putin.

Clopotelul rasuna in toata cladirea. Am tresarit la auzul lui si l-am privit fix pe Liam. Trebuie sa plec.

M-am tras din stransoarea in care imi tinea umarul si am facut un pas spre usa.

-Noup. N-o sa faci asta.

M-am invartit pe calcaie numai sa-i pot vedea dezaprobarea din ochii lui si miscarea aia a capului, enervanta ca de fiecare data.

-Imi pare rau, Liam, dar nu doresc sa lipsesc de la o ora, mai ales in mijlocul zilei. Nu imi permit.

Ma intorc spre usa si o deschid. Un pufnit in ras aud din spatele meu si ma opresc. Stiu. Rade de mine. Dar de ce?

Ma i torc spre el, dar era deja in spatele meu, fetele noaste aproape lipindu-se.

-Sa te vad acum!

Huh..?

Intr-o fractiune de secunda, ma simt tras din nou in incapere, dezechilibrandu-ma si cazand pe spate. Era cat p-aci sa ma lovesc cu capul de un scaun. E nebun tipu' sau ce?!

Aud cum usa este trantita in urma mea, apoi incuiata. ??

Nu apuc sa disting sunetul produs de suprafata pe care sunt puse cheile, ca simt o greutate deasupra mea.

-Hai sa ne jucam...

Felul in care spunea... Felul in care se misca cand o spunea... Era prea atragator cand o facea.. Igh... Nu. Eu nu sunt asa! Am promis!!

Am inchis ochii si pentru o clipa mi-am imaginat ce va urma: un joc fara reguli, la care participam doar noi doi. Sper sa nu fie cum cred eu..

Fiind intins pe spate, se puse comod peste mine, deasupra jucarioarei mele. Nu vrea sa faca asta.. Spune-mi ca nu..

Se apleca usor, lasand doar un mic spatiu sa respiram. Ma cerceta ca si cum as fi o intreaga lume ce tocmai a cucerit-o. Gandul asta ma irita. Nu apartineam nimanui. Mai ales unui baiat rasfatat.

Se foi putin deasupra mea, facandu-ma sa ma simt incomfortabil. M-am strambat putin cand jucariile s-au atins. Ma simteam ciudat. Paream ca si cum doream asta, si totusi, imi era interzis.

-De ce faci asta..?

Ma privi incruntat o clipa, apoi se apropie periculos de fata mea. Un sarut imi trebui, iar un val de racoare navali in tot corpul meu. Probabil din cauza podelei. Nu vreau de la altceva!

Nu parea ca particip la jocul lui, si asta nu-i placea. Se departa o clipa de mine si se uita urat la mine.

-Ursuletul nu vrea sa se joace.

Vocea lui de copil mic era dezamagita si suparata. Vroiam sa-i spun ca nu vroiam sa ma.joc cu el, dar profita de situatie.

Incepu un satut salbatic si delocios. Isi introduse adanc limba in camara mea, lasand un gust dulce de ciocolata. Cat de surprinzator poate fi..?

Vazand ca nu pot protesta cu nimic, am participat si eu. Nu era tocmai ok. Totusi corpul meu spunea altceva: vroia mai mult. Mai mult decat vroia pana acum. Cat vroiam?

Sarutul era din ce in ce mai lung. Limbile noastre dadeau intr-un vals nebun ce nu-l mai putea opri nimeni. Aproape nimeni.

Parea ca vreau tot mai mult. Sarutul asta nu e nimic.

Aerul se evapora aproape intr-o clipa si am fost fortati sa ne desparti gurile pentru a nu ne sufoca. Firicel mic si dragalas, nu ai vrea sa te intorci inapoi si sa continui ce ai inceput?

Pe buze mi se ivi un zambet straniu. Nu numai mie, ci si lui Liam. Parea putin straniu daca ne privea cineva, dar fiind doar noi, era ceva ce nu ne-am fi inchipuit niciodata.

-Te urasc, idiotule.

Glasul imi tremura.

De ce am facut asta? Ce e cu mine? Cum va interpreta asta??

Imi zambi cald apoi ma saruta scurt, copilaresc.

-Si eu, sclavule..






Hei guys! Am asteptat sa termin acest capitol, si acum iata.. Habar n-am daca sa mai conui cartea... Totusi... Cred ca o sa fac. Am niste planuri pentru viitor cu cei trei. In fine.

Tks pt voturi, astept...(stiti voi ce) si va pwp pe toti.

PS: In media sunt Josh si Drako (in ordine de sus in jos).

*Deea*

Regele e Sclavul {Yaoi}Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum