39. Fagaduinta

630 65 8
                                    

*Liam POV*

Probabil Misa gresea. Nu cred ca Drako va fi ca inainte.

Am facut cativa pasi, dar m-am intors. Vroiam sa vad ce se inampla. De fapt, vroiam sa stiu ce discutie poarta cei doi. M-am oprit langa usa si am deschis usa, ascultand conversatia.

-Spune-mi in fata ca nu-ti pasa de Liam. Spune-mi ca nu simti nimic pentru el.

Cuvintele lui Emy sunau taioase, dar pentru mine pareau altfel. Vroiau sa sugereze suferinta ei. Vroia sa-i arate lui Drako ca sufera pentru el. Ma intreb daca el poate vedea asta, sau o ignora.

-Te iubesc..

Nu ma asteptam si la asta. Simplul fapt ca a spus-o cand nu eram langa el ma irita. Ma irita foarte tare.. si durea. Ma durea faptul ca si altcineva ii spunea ca-l iubeste.

De ce..?

Mi-am intors capul si m-am uitat in incapere. Drako o luase in brate. Probabil si el ii spunea c-o iubeste. De ce idiotule..? De ce faci asta?

Ochii mi se incetosara. Parca vroiau sa-si elibereze lacrimile. De ce.. plang?

Mi-am sters rapid micile picaturi de la ochi si m-am lipit din nou cu spatele de perete, ascultandu-i.

-Si eu.. Dar.. ca pe o prietena. Sau ca pe o sora. Cred ca asa e mai bine.

-Cum..?

-Il.. iubesc pe Liam. Ma simt.. comfortabil in jurul lui.

De ce a spus asta? M-a vazut sau..? De ce..?

Un zambet mi se largipe fata. Nu cred ca am fost mai bucuros vre-o data. Sentimentul asta de usurare si bucurie nu cred ca a mai existat vre-o data. Imi place.

-Oh.. Am inteles. Nu sunt la fel de buna ca el..

-Nu-i asta. Esti minunata, dar.. simt mai multe pentru el.

-Okay. Sper sa fi fericit cu el...

Nu stiu cum a reactionat. Nu stiu ce a simtit. Nu stiu daca spunea adevarul. Dar stiam ca nu voi renunta la el.

-Asa voi face.

Se auzeau niste pasi venind spre usa. Nu puteam sa ma misc. Nici nu vroiam. Mi-am lasat capul in jos si am asteptat.

Usa s-a deschis si a iesit cineva spunandu-mi pe nume. Ce..?

-Liam.

Vocea lui Drako suna entuziasmata. Imi placea cand il vedeam asa, dar nu si atunci cand nu stiam nici un motiv pentru asta. Sau stiam?

Intr-o clipa si-a lipit buzele de ale mele, formand un mic sarut. Ce..?

Cand s-a departat, mi-a zambit larg. Nul-am vazut niciodata atat de incantat... de atunci cand mi-a spus ca ma iubeste.

-Te iubesc!

Huh..?

Zambetul acela copilaresc, nu-mi displacea. Chiar mai mult, il iubeam. I-am zambit si eu, dar.. ceva ma ingrijora.

*Josh POV*

Singurele lucruri care le-am facut in ultima perioada, era prea comune. Ma plictiseam enorm in casa. Cateodata ma gandesc la seara aia si ma intreb daca a uitat, sau daca m-a iertat. Iertat? Am fost iertat pentru prea multe. Si aici nici macar nu stiu daca voi fi suportat.

FlashBack

Oamenii astia sunt ceva..! Parca viata lor ar fi mai presus decat a celorlalti, sau mai degraba a fiului lor. Ce este asa special la el? Ca este singurul lor fiu? Sau ca nu au timp indeajuns pentru el si incerc sa estompeze absenta lor.

Niciodata n-o sa-i inteleg.

Am mers in biroul domnului Kanata pentru a-l intreba un lucru. Nu era obisnuinta sa-i pun intrebari, dar asta ar fi mai degraba o permisiune. Fiul lui era adorat de toata lumea. Si totusi.. Eu nu l-am adorat niciodata. Vreau doar sa fie un simplu ursulet cu care sa ma joc. Sa ma joc macar o noapte.

Usa era deschisa, deci am intrat direct in incapere.

-Ma scuzati, dar as putea cere o permisiune?

-Cum ar fi..? Repede te rog. Am putina treaba.

-As dori sa-l am ca jucarie. Macar pentru o seara.

-Nu cred ca asa ceva iti este permis. Nu te atingi de el. Ai inteles?

-Nu stiu ce sa spun.

-Am spus nu. NU ramane. Sper sa ma fac inteles.

-Nu va ingrijorati. V-am cerut doar permisiunea.

N-am mai ascultat restul. N-avea rost. Nu la el e nu. Dar nu la mine este un da. Deci.. Sa ma pregatesc.

Am mersi in camera lui. Era goala, dar din baie se auzea apa. Cu atat mai bine. Ursuletul deja se pregatea.

Am inchuiat usa si am inceput sa ma dezbrac. Camasa am lasat-o pe pat, iar pantalonii langa.

Macar o seara sa ma relaxez. Daca nu cu o fufa, macar cu un ingeras. Va fi mai distractiv, oare?

Am intrat in baie. Era inca sub dus. Intreresant. Nu ma va baga in seama decat daca ma duc la el.
Mrr..

Am deschis cabina dusului si am intrat langa el. Am inchis-o la loc si m-am lipit de el. A tresarit vizibil.

Stropii de apa cadeau peste amandoi. Era dragut. Si romantic... Dar urasc romantismele..

S-a intors imediat cu fata spre mine. Parea socat. Imi place.

-C-c-ce faci aici?

Un ranjet mi se ivi pe fata in timp ce el arata confuzia.

-Ma joc cu ursuletul meu.

Hei all!! Mersi mult pentru voturi. Scuzati ca am uitat sa mai postez dar sunt plecata si nu am avut ocazia sa mai postez. Va multumesc pt 1k voturi si va iubesc. Spuneti.mi daca doriti un capitol special sau ceva de genul si dati idei. Pwp all. 😊💗😘

Regele e Sclavul {Yaoi}Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum