Edward

Capitolul 10-Dragostea e ca un drog

Edward P.O.V
Au trecut câteva minute de când Sofia mi-a spus ceea ce voiam sa aud încă de când am cunoscut-o.
Nu îmi vine sa cred ca in adâncul ei simte aceeasi dorință ca si mine.
În aceelasi timp simt si stiu ca pentru ea lucurile evolueaza mult prea rapid, dar ce as putea face?
Nu mai am control, nu mai stiu cine sunt si ce simt, iar ea va trebui sa inteleaga ca nu voi mai avea atât de multă răbdare.

Sofia a adormit in brațele mele, in timp ce eu ii mângâiam creștetul tandru, gândindu-ma la tot feluri de scenarii.
Nu am mai stat nicodata atât de aproape de vreo fata fara sa fie si sex la mijloc sau macar vreo etapa din el.
Imi era frica de timpul pe care va vrea sa si-l ia înainte să accepte sa fie a mea.

Nu ma puteam oprii din gandit, din imaginat si din fanteziile care pe cat de mult au intarziat sa apară, pe atat de mult m-au dat peste cap acum.
Am o problema, stiam sigur, mai ales ca de cand ma stiu, am adorat sexul ala brutal si pasional, unde sa ma simt cu adevărat in control.

Femeile, pentru mine, până acum erau o pasiune, niste placeri simple pe care trebuia neapărat sa mi le satisfac, iar ele sa mi se supuna si sa mi se ofere pe tava.
Dar cu ea..cum as putea sa o forțez sa faca ceva? Cum as putea sa indraznesc sa o ating mai mult, cand puritatea aia nenorocita ii străbate toti porii?

Era atât de linistită si de delicata chiar si cand dormea, arata ca un copil, ca un înger.
Cum as putea sa mi-o mai scot din cap vreodata cand toata barbatia imi este calcata in picioare de catre ea fara macar sa stie?

Stiam ca trebuia sa o duc in dormitor, nu o puteam lasa sa doarma aici, desi mi-as fi dorit.
Ii prind ușor capul in mainile mele și îmi trag rapid picioarele de sub ea, urmând sa pun rapid o perna sub capul ei.
O privesc atent sa nu cumva sa o trezesc si ii vad aceelasi chip linistit cum se odihnește intr-un somn profund.
După ce m-am ridicat de pe canapea, ii cuprind atent picioarele cu o mâna, iar spatele cu cealaltă, dovedindu-mi încă o dată că este un fulg de nea si in interior si in exterior.

Usa dormitorului era întredeschisa și astfel am putut sa intru mai repede. I-am pus cu grija corpul firav in pat, apoi l-am acoperit cu o patura pufoasa și m-am întors încet mergând spre usa
-Edward? Ii aud vocea adormita a Sofiei, încremenind

Imi întorc privirea spre ea și ii vad fața adormită, dar curioasă cum se ridicase de pe perna
-Imi pare rau, nu am vrut sa te trezesc.
Dormi la loc, eu sunt in living daca ai nevoie de ceva, ii spun calm apropiindu-ma din nou de ea si sarutandu-o pe frunte

-Rămâi aici, îmi spune scurt, punându-se din nou pe perna pe jumătate adormită

Visez?

-Ești sigura..?
Ca.. ca vrei sa dorm și eu aici?

-Da, vino..raspunde dându-se intr-o parte pentru a-mi face loc.
Nu pot sa nu zâmbesc și sa nu ma bucur in sinea mea pentru asta, nu îmi vine sa cred ca după toate câte a pățit din cauza mea, ea e in continuare atât de grijulie.

Fără să încerc macar sa obiectez, ma așez fericit lângă ea și îmi întind brațul, in așa fel încât ea sa își poată pune capul pe el.
Asta și face, apoi se cuibărește la pieptul meu oftând ușor, urmând ca după câteva secunde in care s-a mișcat încet, sa simt cum se liniștește si adoarme in brațele mele

-Noapte buna, Sofia! Ii spun deși știam ca nu ma mai aude și o sărut încet pe frunte.

***

Nu am putut sa dorm foarte bine seara trecură, pentru ca eram prea ocupat sa privesc ființa pe care o aveam lângă mine.
Cred ca m-am uitat ore întregi la ea și nu m-am saturat, dar acum a trebuit sa cobor din pat și sa pregătesc micul dejun.