Capitolul 19- Where are You?

3.8K 168 8
                                    

Edward P.O.V

-Mama? O aud pe Sofia spunând pe o voce slaba

-Sofia? Sofia puiule, ce cauți aici? Întreabă Loren in timp ce se îndreaptă rapid spre usa
-Nu inteleg..ce se întâmpla aici? Cum de ești tu aici?
Era rău. Era socata, speriată, obosită si nu înțelegea ce i se petrece.
Îngerul meu, ce ti-am facut?

-Sofia, eu...spune Loren bâlbaindu-se, insa nu apuca sa își termine fraza pentru ca imediat in spatele ei își face apariția Adam tinand in mana mitraliera...mitraliera pe care urma sa mi-o dea înainte sa plec in misiune
-Ce se întâmpla aici? Tu cine ești? Întreabă Adam încercând sa ascundă mitraliera la spate fara succes

-Iubitule...ea e fiica mea Sofia, dar nu înțeleg cum de a ajuns aici.
Scumpo, cum m-ai găsit? Întreabă Loren uimită, dar deloc agitată
-Nu venisem pentru tine...eu..eu nu inteleg.
De ce bărbatul asta are o arma in mâna?
Edward?

-Nu e ceea ce pare..eu si fiul meu mergeam la vânătoare, spuse Adam încercând pe un ton prietenos
-Fiu?
Are copii? Intreaba slab privindu-si mama
-Da, am un băiat, raspunde Adam in schimb facandu-i semn dobitocului
Nu, nu acum!

-Adam, nu! Ii tip in fața

Însă, era prea târziu, pentru ca in pragul usii li se alătură si Alexander
Bagami-as!

-A..Alexander..Ce..
Ce se întâmpla aici?
Ce dracului se întâmplă aici? Începuse sa plângă
Doamne, imi frangea inima!
Imi ridic incet mainile in aer încercând să mă apropii de ea, numai ca atunci când ma vede începe sa se dea rapid in spate cu o privire terifiata

-Sofia..nu ești bine, intra, hai..hai sa vorbim, te rog, ii spun in timp ce încerc sa ma apropii mai mult de ea, dar își pune mâna in fata in semn sa ma opresc

-De ce ma mintiti toti?
De ce va bateți joc de mine?
Ce..cu ce naiba v-am gresit? Incepe ea sa suspine secadat inecandu-se cu propriile lacrimi

Nu am unde sa merg, nu am cu cine sa vorbesc..nu am pe nimeni.. continuă, abia mai putând să vorbească
Am ajuns in punctul in care simt ca înnebunesc.
Daca acum un an mi-ar fi spus cineva ca voi veni acasă la băiatul de care sunt îndrăgostită și ca acolo va fi și mama pe care nu am mai văzut-o de 3 ani, iubitul sau care tine o pușcă in mâna și băiatul care a încercat sa ma violeze, as fi ras și i-as fi considerat nebuni.

Dar...dar stiti ce?
Acum nimic nu ma mai uimește, eu doar..
Eu doar.. nu mai pot..spune răgușit, crezând că o sa lesine la cat de rau arata

-Sofia, iubito..pot sa iti explic, ii spun in timp ce încerc sa o imbratisez, dar ea face încă un pas in spate și in secunda următoare o văd cum începe se alerge pe strada pustie, dispărând imediat din raza mea vizuala.

-Sofia!
Sofia iubito, nu! Urlu in timp ce eram pe punctul in care sa alerg dupa ea, insa o mână ma oprise.

-I-ai facut destule, daca o iubesti, nu te mai apropia de ea.
Ti-o spun ca unui frate, nu o meriți Edward, tu ai adus-o in halul asta, imi șoptește Alexander, continuand sa isi tina mana presată de umarul meu
Sofia...

-Dumnezeule! A plecat! Trebuie sa mergem sa o găsim, nu arată deloc bine!
Nu arata deloc bine, Adam! Spune Loren intrănd agitata in casa și fastacindu-se de colo pana colo

-E in regula, iubito! Se va întoarce ea! Ii spune Adam in timp ce o cuprinde de mijloc și o aseaza pe canapea
Eu eram deja terminat si inmarmuit.
Cuvintele lui Alexander ma blocasera si mi se derulau la nesfârsit in minte.
Eu ii făcusem asta, eu o adusesem asa

Edward Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum