Edward

Capitolul 33-Remember?

La media este Miranda (mama lui Edward) la 19 ani

Edward P.O.V
Ii închid confuz mamei și îmi bag din nou telefonul in buzunarul din spate si mă îndrept din nou spre dormitor.
Sofia bine-nțeles ca rămăsese in aceeași poziție ca acum câteva minute și gândul ca va trebui sa plec și sa o las singura ma speria îngrozitor.

Încep sa îmi fac sute de scenarii in cap in legătura cu ce va urma să îmi spuna mama, dar momentan trebuia sa ma gândesc la o soluție pentru a nu o lasa singura pe Sofia.
Inițial, m-am gândit sa o sun pe prietena ei, Nina dar după am realizat ca nu va fi in siguranța așa cum ar fi lângă mine sau lângă cineva de încredere, așa ca am decis sa îl sun pe Vlad.

-Edward, unde ai dispărut? Îl aud pe Vlad întrebându-ma pe un ton îngrijorat de la celălat capat al firului
-Lasa asta acum, am nevoie de tine sa stai câteva ore cu Sofia.
Nu e bine și nu pot sa o las singura, crezi ca ma poți ajuta? 
-Da, nu am nimic de facut acum.
Unde ești?
-La apartament, te rog grăbește-te!

                               ***

Vlad ajunsese mai repede decât m-as fi așteptat și după ce i-am explicat pe scurt starea Sofiei, am plecat in graba spre mama.
Ploua in continuare și nu vedeam deloc bine șoseaua, și faptul ca eram atât de nervos și de agitat nu ma ajuta foarte mult.
Dar cu toate astea, am ajuns la fosta mea casa in mai puțin de 15 minute, incepand sa alerg ca un nebun prin ploaie pana la intrare.

Odată ce usa a fost deschisă, ii  văd silueta mamei stand pe canapeaua neagră din piele cu coatele sprijinite de genunchi și cu ochii in lacrimi
-Mama? Spun speriat îndreptându-ma spre ea
-Edward, dragule. Ma bucur ca ai ajuns atât de repede! Îmi spune, trăgându-ma intr-o îmbrățișare

-Mama, ce s-a întâmplat?
Unde e tata?
-In regula fiule...
Trebuie să vorbim
-Mama! Spune-mi! O îndemn pe un dur devenind din ce in ce mai agitat

-Iti voi spune totul
Doar ca îmi este destul de greu sa încep..
Edward, eu și tatăl tău îl cunoaștem de mult pe Adam..mai exact de pe vremea când abia terminasem facultatea..o aud pe mama începând pe un ton neliniștit

El a fost șeful meu...imediat cum terminasem facultatea, primisem un job la revista Vogue.
Ahm...m-am împrietenit destul de rapid cu el, era genul de persoana pe care o vrei prin preajma..
era amuzant, drăguț, șarmant și o persoana care inspira încredere...sau cel puțin asta te făcea sa crezi.

In periodata aceea, eu și tatăl tău eram despărțiți pentru ca îmi ascunsese lucruri destul de grave și nu mai puteam avea încredere in el...îmi spune văzând lacrimile adunându-se in ochii săi
-Stai! Ce lucruri, mama?

-O sa ajung și la partea aceea..doar asculta-ma.
Bun..din moment ce eu și tatăl tău eram despărțiți, m-am gândit ca ar fi un prilej bun sa încep și eu sa ma văd și cu alți băieți..iar Adam mi se părea cel mai potrivit.
Bine-nțeles ca nu am apucat decât sa ieșim la câteva întâlniri, pentru ca tatăl tău începuse din nou sa îmi iasă in cale și sa ma caute, astfel ca nu am mai continuat ceea ce nici nu începusem cu Adam.

După un timp, eu și tatăl tău eram extrem de fericiti și ne înțelegeam din ce in ce mai bine și chiar daca încă nu aflasem, eram însărcinată cu tine.
Numai ca Adam..avea alte planuri pentru mine.
El..el ma răpește atunci când tatăl tău era plecat și ma duce la sute de kilometrii depărtare unde...ma violează și îmi spune ca ma va duce la produs

Soarta făcea ca el sa nu fie singur in asta...era ajutat de alți câțiva prieteni de ai săi care m-au mai răpit odată atunci când aveam 19 ani, iar tatăl tău in perioada liceului ii cunoscuse pe acești băieți, dar nu a fost niciodată implicat in ceea ce făceau și deși știa cu ce se ocupau, niciodată nu s-a gândit ca ar putea ajunge atât de departe..de asta ne-am și despărțit la un moment dat

Acei prieteni ai săi făceau parte dintr-un cult, unde omorau fetele și femeile virgine
Revenind...după ce Adam m-a răpit a doua oară unde m-a și violat, tatăl tău l-a oprit, iar poliția a reușit sa îl prindă...numai ca se pare ca acum, Adam s-a hotărât sa reapară probabil însetat de răzbunare.

Iar după cum se poate observa...tatăl tău a plecat după el, probabil vrea sa îl omoare...și de asta am nevoie de tine...
trebuie sa îl opresti fiule, nu vreau ca tatăl tău sa pățească ceva sau sa intre la închisoare

Ascultasem cu atentie tot ceea ce îmi spusese și îmi era atât de greu sa procesez fiecare cuvânt, încât atunci când a terminat, aveam impresia ca ascult spoilerul unui film horror.

-Edward, puiule...spune ceva, te rog...o aud din nou pe mama spunându-mi blând, in timp ce eu conștientizam ca rămăsesem blocat
Nici măcar nu voiam sa îmi imaginez ce e in sufletul mamei acum...sau al tatălui meu, iar gândul ca bărbatul pentru care lucrez de atâția ani poate face un asemenea lucru familiei mele, ma terminase

-Îl omor...este singurul lucru pe care l-am putut spune înainte de a ma ridica de pe canapea și a începe sa alerg pana la usa pe care o trântesc apoi puternic in urma mea.

Trântesc dur portiera mașinii, accelerând puternic acompaniat de sunetul asurzitor al tunetelor.
Nu știam de unde ar trebui sa încep...nu știam unde dracului se afla Adam acum, și deși erau șansele foarte mici ca el sa se afle la casa de la marginea orașului unde locuise cu noi și Loren, decid totuși sa încep de acolo.

In mai puțin de câteva minute, ajunsesem și arunc o privire spre casa care părea nelocuibila de ani buni, dându-mi cu adevărat seama cât de rău arata.
Cobor din mașina și merg prin ploaia care se întețise considerabil pana la intrare.
Eram pregătit sa îmi scot cheile din buzunar, numai ca atunci când apas pe clanța și văd ca usa era deja deschisă, simt fiori reci cum îmi traversează întreg corpul.

Pasesc lent pragul, apoi închid usa in urma mea.
Livingul era linistit și trebuie sa recunosc ca ma speria puțin liniștea apăsătoare din întreaga casa, însă știam ca cineva e aici și eram convins ca acel cineva era Adam.
-Știu ce ești aici!
Ieși dracului afara, lașule! Încep sa tip in timp ce îmi aud vocea rasunnand ca un ecou in întreaga casa

Pășesc apăsat pe parchetul care scârțâia sub pașii mei și îmi scot pistolul pe care îl tineam ascuns la spate
Îl încarc, scoțând sunetul sau specific, însă realizez ca nu era singurul sunet ce sparsese liniștea

-Ai 10 secunde să ieși, Adam! Tip din nou simțind adrenalina cum îmi cuprinde fiecare parte a corpului și începând sa aud pași apăsați care se îndreaptă spre living venind din Bucătărie.

Rămân pe loc, ținând pistolul îndreptat spre usa bucatariei, iar un ras isteric răsuna in întreaga încăpere.
Văd cum usa se deschide lent și tocmai când degetul meu era hotărât sa apase trăgaciul, văd o silueta cum pășește in living.
Era îmbrăcat in negru, din cap pana in picioare și puteam jura ca era Adam mai ales pentru ca știam ca el  fusese îmbrăcat asemanator la înmormântare, numai ca simt acum o stare de nervozitate cum ma cuprinde atunci când îl observ pe Alexander cum iese râzând din bucatarie.

-Linișteste-te, frate!
Sunt doar eu, spune ironic in timp ce își ridica brațele in semn de predare
-Du-te dracului, Alexander! Ii spun nervos atunci când îl aud spunându-mi "frate"
-Ți-a spus in sfârșit frumoasa ta mămica de aventura lor?

Nu am mai suportat și am aruncat imediat pistolul pe podea, sărind cu putere cu pumnii peste corpul lui Alexander aflat deja la podea
Încep sa îl lovesc in nestire, in fata, mandibula, piepet simtind cu fiecare secundă cum ma descarc cu adevărat, mai ales pentru ca adunasem atat de multe zilele astea.

Alexander tipa la fiecare pumn încasat și vedeam sângele cum îmi pătează încet încet pumnii și hainele.
La un moment dat, țipetele lui începuseră sa se diminueze, iar corpul sau care protesta, se linișteste simțindu-l din ce in ce mai moale.

Deși nu credeam ca voi avea puterea asta...m-am oprit din al lovi.
M-am ridicat greu de pe corpul sau acum inconștient și ma uit in ce stare l-am putut aduce.
Avea fata desfigurata cu adevărat, iar  sângele  ii acocoperea aproape întreg corpul.
Puteam jura chiar ca a murit, daca nu m-as fi uitat la pieptul lui care încă se mai ridica.
-Mai bine mureai..ii spun in scârbă in timp ce ma ridic complet in picioare ștergându-mi mâinile pline de sange.

Ma întorc pe călcâie și îmi ridic pistolul de jos, îndreptându-ma spre usa, iar tocmai când voiam sa o deschid, o văd cum este lovită puternic de perete, pe ea intrând nimeni-altcineva decât..Adam.