Edward

Capitolul 35-Schimbarea de tactică

Edward P.O.V
Trecuseră încă doua ore de când s-a trezit Sofia și sincer eram foarte fericit ca începuse sa vorbească și ca a cooperat când i-am spus ca o perioada vom sta departe de Anglia.

Începuse sa ploua de ceva timp, dar adoram atmosfera pe care o creeaza
Mai aveam numai câțiva kilometrii pana sa ajungem și deja începusem sa fiu din ce in ce mai emoționat in legătura cu posibilitatea ca Sofiei sa nu ii placa unde am adus-o.

-Nu o sa îmi spui unde ma duci?
-Vei vedea iubito, mai avem puțin
-Edward, nu am starea necesară pentru surprize.
Nu vreau decât sa merg acasă și sa fiu singura, îmi spune de data asta rece

-Și sa ce?
Sa încerci sa iti faci din nou rău? Chiar crezi ca am sa te mai las singura? intreb simțind apăsarea din piept cum imi îngreunează respiratia

-Sa știi ca daca ești cu mine, asta nu înseamnă ca nu o sa încerc sa îmi mai fac rău.
Daca vreau asta cu adevărat, am sa o fac chiar daca ești, sau nu cu mine! Raspunde rece, lipindu-se de geam

-Sofia..încetează! Sa nu mai spui asta in viața ta!
Nu am sa permit nimănui sa iti facă rău..nici măcar ție! Ii răspund dur începând sa strâng volanul, încercând sa ma calmez

Sofia îmi arunca o privire rece, moment în care realizez cu adevărat ca va fi mai greu decât as fi crezut sa o fac sa își revină in totalitate.
Încerc sa ies din gândurile care stiam ca nu îmi vor da pace și ma concentrez la drum, observând multumit pancarda din depărtare ce se face din ce in ce mai mare sub privirea mea și a Sofiei.

-M-ai adus in Los Angeles? Intreaba suprinsa

-Da, Sofia.
-Și unde vom sta?
-Am închiriat o vila pe plaja, suntem aproape

                               ***

Ajungem in final in fața vilei "Coverwer" așa cum scria pe pancarda din fata noastră, care se afla la numai câțiva metrii de "Malibu".
Era o vila destul de mare, de un alb imaculat cu două etaje și o piscină superba in spate.

Cobor din mașina rapid, pentru a-i deschide si Sofiei usa.
Privirea ei ma deruta, pentru ca nu schița absolut nici o reacție, ci doar privea absenta
Prefer sa nu ii mai spun nimic, ci doar sa iau bagajele din spate și sa intram.

-M-ai adus in casa asta enorma ca să ce?
Sa ma faci sa uit ca părinții mei sunt morți? Sau ca sa uit ca ești un criminal?

Simteam lovitura după lovitura și nu știam cum sa reactionez.
Nu eram nervos, dar ma durea extrem de rău ca ca se comporta in halul asta cu mine.
-Cum poți sa spui așa ceva..?
-Pentru ca asta e adevarul.
Mai bine m-ai fi lăsat sa mor! Îmi spune pe aceelasi ton dur, in timp ce se întoarce pe călcâie, inaintand pana la intrare, deschizând usa rapid, apoi trântind-o dur in urma sa.

Îmi trec mâinile prin par, încercând din răsputeri sa rămân calm și sa o inteleg, dar îmi era extrem de greu din moment ce ea se comporta așa cu mine.

Inăuntru, uitându-ma in jur încercând sa o găsesc, realizez ca deja urcase la etaj.
Ce imi face fata asta?

Casa era frumos decorată și arată exact ca in poze.
Dominau cremul deschis și maroul, iar mobilierul cu un aspect vechi, completa perfect priveliștea.
Oftez și pasesc spre trepte, urcând spre primul nivel.

Un hol lung ma întâmpina, de-a lungul caruia 6 uși de un negru lacuit isi asteptau invitatii.
Eu insa stiam ca dormitorul in care voiam sa stam era penultimul.
Deschid usa și rămân suprins atunci când o văd pe Sofia înăuntru.
Stătea cu spatele la mine, uitându-se pe geamul imens din fata sa, admirând plaja.