În această poveste o veți urmări pe Yui, în noua ei viață din orasul Tokyo unde sa mutat cu părinți ei pentru a fi cât mai departe de orașul în care a fost ucisă Nanami sora mai mare a lui Yui, dar de la moartea lui Nanami, Yui a devenit foarte rece...
Au trecut câteva luni de la nunta mea cu Yui, iar în aceste luni sarcina ei a mers bine, după spusele doctorului într-o săptămână va naște. Acum este în lumea oamenilor împreună cu Mișa la o îngețată. Iar eu mă aflu în lumea vampirilor îndeplindumi îndatoririle regale ca noul rege al vampirilor. Fiind prinul fiu care sa căsătorit și care va avea un copil, am fost încoronat ca noul rege, după vechile obiceuri ale vampirilor. La scurt timp după încoronare tata sa mutat într-un castel mai îndepărtat din regat. Acum sunt în birou ocupândumă de îndatoririle pe care le am, până când sunt întrerupt de telefonul meu care sună. Mă uit la ecranul lui și văd că sunt sunat de scumpa mea soție.
Converșație telefonică
Eu: S-a întâmplat ceva iubire ?
Yui: Dragule a sosit timpul, vine copilul!
Eu: CUM!? Dar trebuia să se nască peste o săptămână!
Yui: Asta credeam și eu, dar acum e acum. Vino cât de repede poți la spital.
Eu: Bine scumpo, ajung încurând.
Sf conversației
Ies val vârteji din birou și îi anuț pe servitori că trebuie să plec. Mă teleportez numai de cât la spitalul la care mi-a spus Yui, să vin acolo întreb o asistentă unde este, și ea îmi spune numărul salonului în care se află, îi mulțumesc și fug spre salon iar în sala de așteptare o văd pe Mișa, foare emoționată. La scurt timp apar și frații mei, iar după încă vro câteva minute din salon, încep să se audă plânsete de bebeluși și un doctor iese din încăpere.
Doctorul: Care dintre voi este tatăl ?
Eu: Eu sunt.
Doctorul: Felicitări, sunteți tatăl unui băiețel sănătos doar că...
Eu: Doar că ce, este ceva grav ? (Agitat)
Doctorul: Nu chiar, copilul și soția dumneavoastră sunt bine, doar că părul copilului este abll.
Nu îi mai spun numic și intru în salon unde o văd pe scumpa mea Yui, legănând în brațe copilașul. Mă apropi ușor de ei și văd că tot părul băiețelului este allb.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Are sens, o parte din părul lui Yui, este allb din naștere. Și am observat că de de dinaite de nuntă părul ei devene tot mai mult allb. Ajung lângă pat, și primul lucru pe care îl fac este să îmi sărut tandru soția, și după îmi sărut băiețelul protectiv pe frunte.
Eu: Ce nume vrei să îi punem ?
Yui: Kiro, numele lui va fi Kiro.
Eu: Este un nume excelent. (O sărută)
Asta este una din cele mai frumoase zile din viața mea, totul este perfect și știu că așa va fi pentru eternitate.
După încă o lună
Pov. Yui
A trecut o lună de cânt l-am născut pe Kiro, eu și Kino suntem foarte fericiții și îl iubim nespus de mult. Dar a trecut aproape un an de când suntem căsătoriți, și eu încă nu i-am spus lui Kino despre carnet și despre faptul că eu sunt Kira. Acum am așteptat suficent timp, trebuie să îi spun adevărul. Îl pun pe scumpul meu Kiro în pătuțul lui să doarmă, și merg în birolul lui Kino. Mă apropi ușor de el și mă opresc la fix un metru distanță de el, privindul foarte serios.
Eu: Dragule trebuie să îți spun ceva foarte important, și poate te va șoca.
Kino: Ce este draga mea ?
Eu: Kino, eu nu sunt chiar cine crezi tu că sunt. Țe-am ascuns un lucru foarte imlortant față de tine, dar asosit ziua în care trebuie să îți spun adevărul despre mine.
Kino: Ce adevăr, Yui despre ce tot vorbești ?
Eu: Vorbesc despre faptul că eu sunt...Kira! Și că am fost tot timpul încă de când aveam șapte ani, și plână acum eu sunt cea care a judecat atâțea criminali!
Kino:... Nu...Nu poate fi adevărat! Te ros spunemi că nu este adevărat! (Șocat)
Kino mă prinde strâns de ambi umeri și mă lrivește șocat dar și speriat în ochii. Îmi las capul în jos și îi spun că este totul adevărat, că defapt asta sunt eu.
Kino: Mai mințit! În tot acest timp te-ai prefăcut, în tot timlul ăsta tu de fapt omorai oamenii! Ești o criminală, ba nu ești de fapt un MONSTRUU!!! (Nervos)
La auzul acelui cuvând, din ochii meu au început să curgă lacrimi. Cum poate să îmi spună că sunt un monstru, după câte am trăit împreună ? Kino se întoarce cu spatele la mine și se lasă pițin pe birou. Când vroiam să îmi pun mâna pe umărul lui, se întoarce brusc și mă împinge puternic jos.
Kino: NU! SĂ NU MAI ÎNDRĂZNEȘTI SĂ PUI MÂNA PE MINE! PLEACĂ SĂ NU TE M-AI VĂD NICIODATĂ, TU EȘTI MOARTĂ PENTRU MINE!!!
Am început să plâng și mai tare, și am fugit cât de repede am putut din castel. Îmi desfac aripile și zbor până în lumea oamenilor la fosta mea casă, de unde îmi iau mașina din garaji și plec în orași. Cum a putut să îmispună toate acele lucruri ? A spus că mă iubește și că mă va iubi mereu, dar separe că au fost doar minciuni gogonate! Ochii mei erau două cascade de lacrimi amare, care păreu fără oprire. Din cauza lacrimilor drumul nu se vedea prea bine, la un momendat văd în față două faruri aprinde de la un camion care merge prea repede, dau volanul spre cealată parte pentru a nu ne lovi, dar pierd controlul! Apăs pe frâne dar nu se oprește! Și intru puternic într-un stâlp de lumină, iar tot ce văd este negru.
După câteva minute la kino
Pov. Kino
Eram încă în birou gândindumă numai la ce lucru a putut Yui să îmi ascundă. Cum este posibil ca femeia pe care o iubesc și care este mama copilului meu să fie Kira ? Cum mi-a putut ascunde un asemenea lucru ? Dar stai! A spus că a devenit Kira, cân avea șapte ani. Atunci când a fost ucisă sora ei! Yui nu a omorât decât criminali nu oamenii nevinovați și afăcut asta pentru ași răzbuna sora. Iar eu ca un prost, în loc să o ascult am țipat la ea și i-am spus numai lucruri oribile, i-am spus scumpei mele soți că este un monstru! Nu ea este monstrul și eu sunt, fincă i-am spus toate acele cuvinte. Cât de prost am putut să fiu trebuie să îmi cer scuze. Ies din birou și intru în dormitorul nostru, dar nu îl văd decât pe Kiro care doarme în pătuț, mă apropi ușor de pătuț și mă uit fericit și mândru la băiețelul meu cel frumos. La scurt timp aud televizorul care era aprins și dat pe canalul de știri.
Prezentatoarea: Bună ziua doamnelor și domnilor. În irmă cu o jumătate de oră a avut loc un accident rutier care a avut ca rezultat moartea foto model-ului Yui Komori. Separe că a piedut controlul asupra mașini și a intrat într-un stâlp de lumină, care sa rupt și căzut peste mașina pe care o conducea. Până la venirea ajutoarelor motorul mașini a explodat, într-o mulțime de bucăți, după ce focul a fost stins nu sa mai găsit nimic din trupul artistei...
Opresc televizorul și cad în genunchi cu privirea blocată și șocată. Din ochii mei au început să curgă lacrimi de durere, Yui scumpa și draga mea soție a...a...murit! De nervi și de durere încep să dau cu pumni în podea dar mă opresc atunci când îmi aud băiețelul plângând. Mă ridic în picioare și îl iau în brațe pentru al liniști.
Eu: Șșșș, micuțule nu îți face griji îți promit că tati va avea grijă de tine, scumpul meu băiat.
Sârșit. Deocamdată ?
Hey dragilor sper că va plăcut și ultimul capitol la această poveste care a ieșit unul mai lung de cât credeam, îmi pare rău dacă este un final prea trist pentru uni, dar stați liniștiți povestea nu sa terminat încă voi scoate și volumul ll săptămâna vitoare, până atunci ne mai auzim în altă carte de a mea paaa.
