HЕART HAUNT

La sport și la spital

இA๓ℊℯℓஇ

•Marți, 05.08.2020, Din nou la facultate.

O nouă zi de facultate pentru mine, mi-am făcut rutina de dimineața, astăzi am programare la medic și nu vreau să o ratez abia aștept să mă întâlnesc cu medicul meu favorit Rafael Winton. Cel mai bun medic din oraș și singurul care se ocupă de problema mea medicală. Domnul doctor Rafael este singurul doctor care a făcut o organizație care ajută persoanele bolnave ca mine la un preț avantajos,eu sunt clienta lui fidelă din oraș ,deoarece sunt singura care are încă această boală ,cei care erau de seamă cu mine și-au făcut operația, deci mă voi duce doar patru ore la facultate, apoi am să plec la cabinetul doctorului meu. Picăturile de ploaie aterizeză pe umbrela mea, făcând acel zgomot placut de mulți dintre noi, zgomotul picăturilor de ploaie care sincer pe mine una mă face mereu să adorm și să mă liniștesc. Intru în facultate fără a fi atentă la oameni care alerg spre intrare, nici bine nu ajung aproape de intrare ca intru cu capul în.... Ivan? Off, asistentul ăsta medical este peste tot din câte văd.
- Oh, buna, Ivan! Spun eu lui, privind zâmbetul de pe chipul lui serios.
- O nouă zi pentru tine în facultatea New Music School, cum e ziua asta pentru tine? Mă întreabă el, întrebările lui nebunești de când m-am întâlnit cu el sunt singurele care mi-aș da seama că el este chiar Ivan.
- Sunt o învingătoare astăzi ! Spun eu plină de stima mea.
- Învingătoare? De care? Mă întreabă el curios.
-,, Învingătoare " în sensul că astăzi am unul dintre controalele care le fac pe lună la medicul meu. Spun liniștită eu privind cu admirație pe Ivan și mândră de mine.
- Wow, deci o să trebuiască să te învoiesc de la ore. Spune el uimit și destul de serios.
- Da, Ivan! Asta v-a trebui să faci după patru ore. Pe lângă asta, acesta nu este drumul spre clasa mea. Spun eu serioasă.
- Știu, însă se pare că ai uitat ca astăzi ai sport. Spune el zâmbind ca un hoț.
- Dar este imposibil, Ivan! Eu nu pot face sport! Starea mea nu îmi permite... S-au ai uitat? Spun eu revoltată către Ivan.
- Știu Angel, însă profesorul de sport a fost clar ca și dacă nu vei face sport măcar să vi sa participi din tribune.
- Aaa, grozav! Dar voi fi singură în tribune?
-Nu ,vei fi cu mine. Spune foarte serios pe el.
- Cu tine? Așa toți o să își dea seama că am ceva. Te rog Ivan, lasă-mă singură acolo. Îl rog eu cu ochii aceia de copil care cere o jucărie.
- Îmi pare rau Angel, dar dacă nu fac ce spune directoarea mă v-a da afară de la serviciu.. Spune Ivan trist.
-Oh, înteleg...
Expir si inspir pentru a găsi o soluție la ce explic eu colegilor de nu fac sport și sunt scutită de la el.
Ajunsă în sala de sport pe urmele mele cu Ivan în spatele meu, mă îndrept spre colegi mei care erau asezați cam departe de intrarea în sală, aceștia mă privesc suspicios din cauza lui Ivan. Încerc sa par calmă să nu atrag suspiciuni. Mă apropi de Alya și ea îmi zâmbete cald stând ciudat cu ochii spre Ivan.
- Buna Angel! Spune ea privindu-mă blând.
- Buna Alya! Ce mai faci? Întreb eu pe ea încrezătoare.
- Mă pregăteas de sport, tu nu vi?Se uită la mine serioasă. Nu știu ce să îi zic...
- Nu vin. Spun serioasă și sigură pe mine.
Alya mă privește ciudat de parcă ar bănui ceva, dar se abține să zică. Sper să trec peste ora asta !
- Ok, ne vedem după! Spune privindu-mă și grăbindu-se spre vestiarul fetelor.
Mereu m-am întrebat cum este să faci sport și să poți respira fără să te sufoci la mers mult și oboseală.
Ce tare ar fi.. Păcat că nu sunt în măsură să fac asta.. Din păcate..
Deodată aud un fluier puternic și tresare toată sala, atunci toți studenți pleacă spre teren, însă eu sunt singura care rămâne în tribune cu Ivan...
- Ce atmosferă învinsă aici, simt că i-au foc numai când ma uit la ei. Tu ce simți?Mă priveste întrebător.
- Simt că aș vrea și eu acolo cu ei..Spun tristă cu o privire de cioară călcată pe trecerea de pietoni.
- Ai vrea să faci sport? Se uită la mine de parcă am căzut după lună. 
-Da. E distractiv! Spun eu fericită de parcă aș fi pe acel teren.
Deodată un domn îmbrăcat sportiv cu o șapcă în cap și cu acel fluier la gât apare în mijlocul terenului, toate privirile sunt îndreptate spre el.
-Ascultați-mă vă rog! Vreau liniște pe teren. Astăzi începem prima oră de sport din anul această, am fost informat despre faptul că toți puteți face sport înafara de domnișoara Angel Smith, ea v-a fi doar spectator anul ăsta. Spune antrenorul dur către toți studenți de parcă se afla în armată.
Privirea tuturor este pe mine, mă simt prost, dar nu o să spun nimic despre boala mea. Nu vreau să fiu tratată altfel decât un student normal care se duce la facultate.
- Să vedem la fel ca în fiecare an vom alege căpitanul sportivilor. Anul trecut ca și în ceilalți anii căpitanul a fost Demon Strake, anul ăsta va fi tot el s-au altcineva? Rămâne de văzut cine câștigă meciul care se v-a desfășura în această oră de sport ca în fiecare an.
Deci vor face un meci pentru a se vota căpitanul, dar în fiecare an acel băiat cu părul negru și periculos a fost căpitan, e mai mare ca mine tipul ăsta Demon, clar e de mult timp prin facultate de îl știe atâtea persoane e periculos ,dar faimos.
- Vrei să cumpărăm niste apa rece de la tonomatul de la intrare în sala de sport? Mă întreabă Ivan.
- Nu am voie sa beau apă rece.. Și nici nu îmi e sete, du-te tu și cumpără pentru tine, eu rămân aici. Spun sigură pe mine.
- Trebuie să fiu cu tine unde ești, te rog vino cu mine! Nu vreau să mă dea afară directoarea că nu stau cu tine. Te rog Angel! Ma imploră Ivan cu față lui de cățeluș.
- Bine, s-a făcut! Dar vom merge încet, nu prea mă simt bine la mers mult și deja astăzi am făcut mult efort și am să mai fac pentru că azi ma duc la medic. Spun încrezătoare pe mine privind în ochii lui Ivan care este fericit că merg cu el.
Merg încet până la tonomat cu Ivan apoi după ce am ajuns și el introduce bani în tonomat telefonul meu vibrează. Am primit un mesaj se pare.
Deschid telefonul și pe ecran apare numele doctorului meu Rafael. Deschid mesajul și mă apuc să citesc :
,, Nu e tocmai corect să te anunț ,însă trebuie să ajungi la mine mai devreme Angel. O să am o conferință peste două ore asigurăte că vi până atunci, după nu mai am timp să îți fac controlul. ".
O nuu! Până la cabinetul medicului meu fac cel putin două ore, nu am să ajung la timp să primesc un control mai ieftin decât bani care îi am... Am să ajung la spital ,iar fără bani și fără speranță la viață.
- Angel, esti bine? Mă privește Ivan întrebător.
- Nu, nu sunt! Nu am să ajung la timp la control și altul decât cel cu oferta aia de lună nu mai îmi permit Ivan. spun tristă aproape că plâng de față cu el, privirea lui e tristă ,dar deodată pe fața lui apare un zâmbet.
- Dacă te duc eu la control la timp? Am mașina Angel, vom ajunge la timp, promit! spune el.
- Nu vreau să te deranjez.. Nu vreau să îți pierzi munca din vina mea. Spun către Ivan.
- Hai să mergem! Am să o sun pe directoare că ți s-a făcut rău și că te duc la medic. Lasă -mă să te ajut Angel, tu ai venit cu mine la tonomat ca eu să nu îmi pierd munca, hai sa nu îți pierdem nici ție controlul!
- Faci tu asta pentru mine? Spun mirată de tot ce aud.
- Da. Haide Angel!
Mă prinde de mână și mă trage spre el rapid.
- Încet Ivan nu pot alerga! Spun eu aproape moartă de oboseală că am alergat patru pași.
- Oh, scuze! Hai usor până la mașină Angel. Retusează el cuvintele care le-a aruncat înainte să își aducă aminte de boala mea și reținerea la sport.
Dăm să plecăm spre mașina lui Ivan, însă deodată mulțimea se ridică în picioare Demon își face apariția pe teren și îi dă un pumn unui student.
Antrenorul se repede spre ei si încearcă să îi oprească fără să tragă pe unul dintre ei spre el. După ce studentul scăpa din mâinile lui Demon ,fuge pe lângă noi rapid spre ieșirea din sală. Fuge de parcă viața lui ar conta pe asta. Cât de periculos e Demon de poate înspăimânta un om așa?
Toata lumea revine la normal si se feresc toți din calea lui Demon. Oare de ce e supărat?
- Hai să plecam de aici Angel, dacă se mai bate cineva să nu cumva să pici la jumate. Spune speriat Ivan de comportamentul lui Demon.
Aprob din cap și părăsim sala de sport. Ne suim la masină și după o ora jumate ajungem la cabinetul doctorului.
- Mulțumesc pentru tot Ivan!  Ii mulțumesc eu fericită lui Ivan că am ajuns la timp.
- Cu plăcere Angel! Mă duc să povestesc directoarei despre starea ta să nu mă dea afară. Ne vedem mâine!
- Desigur! La revedere și mulțumesc!
Ivan pleacă din parcare și o dată cu el mă duc și eu spre medic.
Ajunsă la ușa domnului Doctor ,bat la ușa și intru pe ea.
- Buna ziua, domnule doctor Rafael!
- Bună ziua, domnișoară Angel! Cum vă mai simtiți? Mă întreabă doctorul.
- Minunat! Spun serios.
- Deci au venit rezultatele analizelor tale care le-ai făcut acum o saptămană.
Aproape că am și uitat de ele, dacă nu îmi reamintea doctorul de ele.
- Îmi pare cam rău să te anunț dar nu prea sunt bune.. Le-am citit înainte de a veni tu aici.  Îmi spune el trist.
- Păi și acum ce trebuie să fac? Întreb eu supărată și speriată de tot ce am auzit.
- Cel mai indicat e transplantul ,dar cum nu aveți bani de el, am să vă pun o branulă care v-a tine mai mult ,cam o zi și o să trebuiască să o schimbe în fiecare zi asistentul de la facultate, branula v-a conține un medicament care te va ajuta până la următorul control.Serul ți-l dau eu de la spital și doar trebuie să ți-l pună asistentul.
Spune doctorul încercând să îmi explice starea mea.
- Medicamentul ăsta e scump rău?
Întreb eu speriată..
- Eu te sfatuies să mai faci niște economi Angel, nu e nici ieftin medicamentul, ar fi cam jumate din salariul tău de chelnerița.Îmi spune el gânditor.
- Ce mă fac? Domnule ce mă fac?
- Îmi pare rău Angel! Medicamentul pe luna asta ți-l ofer eu. Luna cealaltă e luna când vei da tu bani pe el. Mă calmează puțin medicul.
- Vă mulțumesc! Din tot sufletul meu ,vă mulțumesc! Spun eu domnului doctor fericită că am o lună gratuită.
Plec din biroul lui după ce mi-a pus branula și punga cu ser atașată la pantaloni. Arată îngrozitor noroc că eu am hainele largi. Off, de ce mi se poate întâmpla mie asta? Urăsc injecțile ,doar de ele am parte...
În drumul meu spre stație plâng ca un copil abandonat pe drum de părinți.
Fără să îmi dau seama pe unde merg de supărare întru toată într-un corp plin de muschi. Ridic capul să îmi cer scuze de la persoana care am intrat în ea dar deodată ochii aceia albastri îmi apar în față. Privirea mea se fixează pe om și văd pe furiosul Demon.. Dintre toți oameni numai el trebuia să fie în fața mea, poate mă v-a bate și pe mine ca pe ăla de azi.
- Scuze, nu eram atentă pe unde mergem. Spun eu încercând să îmi sterg lacrimile.
Privirea lui Demon parcă o simt sub piele, mă privește atât de intens pe fața lui nu gasesc nici un sentiment.
- Ar trebui să fi atentă pe unde mergi, iar dacă plângi că te-a lăsat iubitul, fă asta acasă nu pe drum! Spune el dur spre mine.
- Ok.. Scuze! Încerc să plec din locul unde m-am ciocnit cu el dar mâna mea este prinsă de el.
- Pleci fără ca măcar să îți ceri scuze cum se cuvine? Spune el.
- Ți -am spus scuze.. Spun eu rapid încercand să plec de lângă el mai repede să nu pățesc ceva rău.
- Angel Smith nouă studentă în facultate să înțeleg, nu-i asa? Mă întreabă el serios dându-mi drumul la mâna.
- De unde îmi ști numele? Spun confuză, ce i-ar pasa lui de mine?
- Păi cam peste tot apare numele tău când vine vorba că esti singura care nu face sport din școală. Spune el calm.
- Se vorbește despre mine?    Întreb curioasă.
- Știi pari diferită de restul.. Toate îmi sar în brațe când mă văd ,ești singura care nu a făcut asta. Îmi spune el scurt și la obiect privindu-mă ștrengar.
- Trebuie să plec!Spun grăbită ca să nu bănuiască că știu că el este priculos pentru persoane pașnice ca mine.
- Poți fugi Îngerule, dar nu te poți ascunde! Spune el dur și cu niște cuvinte reci.
Deodată pleacă de lângă mine rapid și se face nevăzut în mulțime. Ce a fost asta?