Îngerul

1.3K 70 7
                                    

  
                     இĐξм¤πஇ

13.08.2008

Privirile sunt îndreptate spre mine ca în fiecare zi din viața mea. Toate partea feminină  din facultate stă cu ochii pe mine mai mereu. Stau în clasă și nu ascult deloc despre ce se vorbește la ora, sincer nu am chef.
Privesc spre locul Îngerului dar de când s-a întâmplat incidentul când curva de Jennyfer a împins-o, Îngerul nu a mai venit. Sincer ce îmi pasă mie ce face ea?  Dar chiar nu înțeleg  de când am întâlnit-o parcă îmi joacă în  capul meu. De ce nu mă pot gândi și la altceva?  Ușa se deschide puternic și pe ea întra o polițistă și doamna director. Toți întoarc privirile spre ei, asta e interesant! Fraieri tot în turmă  se prezintă, nu?
- Ne scuzați pentru timpul luat de noi, dar astăzi vom vorbi despre dosarul penal care este făcut pentru Jennyfer Stowun. După cât de  bine știm studenta Jennyfer Stowun a împins cu brutalitatea pe studenta Angel Smith. Din această cauză legea a trimis la noi pe doamna polițistă Amalia White să ne vorbească despre dezastrul provocat de Jennyfer Stowun cât și  de consecințele sale. Spune directoarea.
-Din câte bine stiți s-au nu, Angel Smith este la spital, starea ei este gravă, nu v-a veni curând la școală, asta însemnă că trebuie să evitem evenimente de genul ăsta. Jennyfer Stowun și-a dat seama la auditoriu nostru ce rău a făcut  și a venit să își ceară scuze, deoarece din greșeli învățăm. Dar unele greșeli au consecințe, după cât de bine stiți. Domnule Demon mă ascultați s-au trebuie să vă cer permisiunea pentru asta?  Spune polițista.
Sincer nu am chef nici să îi răspund, toți și-au întors capul spre mine. Cred că este una din polițiști care încearcă să îmi compromită misiunile uneori.
Dar nu e mare belea,  deoarece nu îmi prea bat eu capul cu polițiști, în general nu sunt un obstacol pentru mine și cred că asta îi supără.
-Ai de gând să îmi răspunzi?  Spune polițista nervoasă.
Mă  ridic fără să spun nimic și plec spre ieșire, nu mai am chef de ora  asta. Am lucruri mai importante de făcut decât să aud cum să ne comportăm la facultate. De exemplu îmi cam este dor de serviciul meu. Era cam normal să nu pot sta fără grupul meu nici câteva minute  dar de când am plecat de la sediu simt ca ceva nu este bine și din cauza asta nu mă pot concentra la  profesori azi plus sunt mulți în facultatea asta ca au devenit enervanți. Dau să ies pe ușa dar cineva se pune în fața mea. Așa cum credeam enervanta asta de directoare, cred că  nu știe ce influență am eu.
- Unde crezi că pleci așa?  Ora nu s-a terminat și doamna Amalia nu a apucat să vorbească cu tine și colegi tăi de comportamentul studenților în facultate.  Spune directoarea rapid.
- Și chiar ar trebui să îmi pese asta?
Spun eu fără nici o ezitare.
Toată sala mă privește speriați cred că își dau seama că aș putea exploda în orice moment. Nu spun nimic doar împing pe directoare din fața mea, aud cum mă strigă din spate dar chiar și așa nu o bag în seamă, cam proastă femeie e asta, o las așa cum e  și plec spre masina mea. Toți se feresc din calea mea pe hol. Ajuns la masină mă sui în ea, o pornesc, deschid telefonul cât conduc și văd că m-a sunat unul dintre prietenii mei.
- Te ascult sefu'!   Apare vocea lui enervantă în telefon.
-Sper să ai ceva bun de explicat de mă suni în mijlocul zilei ! Acum spune ce ai de spus!  E un ordin! Țip eu la el.
- Da, sefu'! Avem o problemă, transportul nostru a cedat, dușmani noștri ne-au furat transportul, iar prietenul dumneavoastră Skin este la spital din cauza că a fost împușcat.  Spune el direct.
Conduc cu telefonul aprins prin oraș asteptând ca idiotul din telefon să îmi spună ca tot ce aud nu este adevărat.
- Spitalul unde a fost dus Skin, cum se numeste? . Spun spre el dur.
- Spitalul se numește Urgent Life. Spune el timid.
După ce spune asta închid telefonul fără a mai asculta ce spune acel netot și merg cu viteza spre spital. Ceva îmi spune că nu trebuie să il las pe Skin singur cât timp dușmanii mei sunt încă liberi.   Ajuns la recepția spitalului întreb de numele prietenului meu  și sunt ghidat către o cameră. Merg cu liftul către destinație dar când ajung văd mai multe saloane și mă cam pierd, oare unde se afla Skin, calc într-un salon care este gol,  rămân uimit la cât de gol este. Nu mă așteptăm ca un spital sa fie  atât de gol mai ales în orașul ăsta. Merg apăsat până la ultima camera unde se presupune că ar fie camera din acest salon locuită. Toate celelalte paturi și camere din acest salon sunt goale.
Chiar mă miră ce văd.
Pășesc în camera lui Skin dar văd  făptură asta mică și sensibilă, dormind, conectată la mai multe aparate, nici nu a simțit că am venit, doarme chiar profund, o fata singură în acest salon, merg mai aproape să văd cine este și dau de Înger.
Mă uit în salon crezând că lângă patul ei va fi cineva care stă cu ea la spital, dar descopăr că patul musafirilor nu este atins de nimeni. Chiar nimeni nu a venit să o vadă din familia ei? Ciudat! Nu mă așteptam la asta!
Aparatul țiuie uneori, asta se pare că nu o deranjează să poată dormi. Mă așez pe patul musafirilor care nu prea există pe aici și privesc Îngerul tăcut, nici nu știu cât timp am privit-o fără să mă mișc  dar simt că aș cunoaște-o de o viața, nu știu  ce mă atrage la ea.
Un mic zgomot se aude și privesc cum ochi Îngerului se deschid ușor iar privirea lor se îndreptă spre mine de parcă ar fi știut că sunt aici.
- Demon...?? Spune ea ușor și mirată.
Vorbește foarte greu și diferit, parcă este slăbită din toate punctele de vedere. Ce a pățit de e așa rău?
Nu îi spun nimic dar o păzesc în continuare fără nici o ezitare. E atât de pură și atunci când este pe patul de spital, pură și frumoasă, multe fete ar vrea să fie în locul ei. La ce dracu mă gândesc și ce fac?  Cred că am înnebunit!  S-au Îngerul a făcut asta?
- Sa întâmplat.... ceva...... de ai.....venit la..... mine?  Spune ea greu respirând.
Îi ating buzele sale cu degetele mele,  deoarece sunt aproape de  ea mult. Simt cum se simte iritată de ce am făcut, nu vreau să o presez, nu în studiul în care e..
- Nu ai de.... gând... să spui.... nimic? Mă întreabă ea .
- Nu....  Spun eu privind-o.
- Ce cauți.. aici?  Spune ea.
Nu îi răspund, o las să nu mai vorbească mult . Deodată îmi aduc aminte că am auzit prin scoala că Alya prietena lui Angel a povestit prin facultate că Jennyfer a amenințat-o pe Angel să nu se mai apropie de mine și apoi a împins-o. Dacă este adevărat, Jennyfer nu v-a mai sta liniștită. De obicei fetele se bat pentru mine , dar speram că nu în felul că batem și persoanele cu probleme medicale, bine nu prea știe nimeni de problemele de sănătate ale lui Angel, nu înteleg  de ce ascunde asta, plus unde sunt părinți ei acum că lângă fata lor nu îi văd.
- Îngerule? O întreb eu apăsat.
- Da.. Spune ea ușor.
- De ce te-a împins Jennyfer? O întreb eu.
- Iubita ta... a venit să.... îmi demonstreze că.... nu trebuie să stau lângă.... tine. Spune ea cu greutate în glas.
Din cauza mea și a obsesiei lui Jennyfer pentru mine, Îngerul a ajuns la spital? Nu pot să cred!  De obicei rănesc oameni care mi-au greșit dar nu e cazul lui Înger aici, ea nu a greșit cu nimic.... Iar acum că o văd de aproape chiar e adevărat că este în stare gravă la spital așa cum spunea acea polițistă.
Jennyfer își v-a cere scuze de la ea, asta e sigur!  Mă simt vinovat pentru ce a pățit... Nu m-am simțit niciodată așa pentru vro greșeală care am făcut-o... Nu înteleg ce e cu mine.
Îngerul mă privește tăcută fără să spună ceva de parcă ar ști că nu sunt o persoană care nu vorbește mult.
Nu spun nimic și  plec din salonul ei, clar are probleme grave se vede la cum arată. În plecarea mea bruscă mă împiedic de o asistentă.
- Domnule ce căutați în acest salon?  Întreabă ea furioasă.
- Caut pe Skin Twon. Spun dur și la obiect fără nici un sentiment pe chipul meu perfect.
- Nu este în acest salon mai mult ca sigur, nu ați observat că acest salon este pentru persoanele cu cazuri rare? Spune ea în amănunt.
- Cazuri rare?  Spun eu uimit.
Deci de asta doar Îngerul se află în acest salon, ea este un caz rar?
- Da, cazuri rare, scrie clar pe ușa salonului când intrați pe ea, acum mă scuzați trebuie să dezinfectez sala asta , deoarece ați adus bacteri de afară la persoana bolnavă din salonul ăsta special și nu este sănătos. Spune ea nervoasă.
Plec spre celelalt salon unde mai mult ca sigur este Skin, prietenul meu din copilaria mea nasoală. Trebuie să înteleg ce are Îngerul, chiar sunt curios de tot ce văd și aflu despre ea.
Merg spre salonul lui Skin , dar deodată mă împiedic de altă persoană. Câte surprize pe astăzi nu?
Persoana care a dat peste mine este fraierul de Ivan, care este dator mort la mine. Fața lui se schimbă când mă vede, direcția lui era salonul Îngerului,  asta e sigur , deoarece doar pe aici se merge spre salonul special. Ce caută el la Înger, oare?
- Ne întâlnim din nou. Spun eu spre el zâmbind.
Se dă câțiva pași în spate gata să fugă dar rămâne ca un stâlp. Ce prost!
- Angel îți v-a da bani care îi am la datorie la tine.Spune el bâlbâindu-se.
Angel adică Îngerul?  Ce treabă are ea să îl ajute pe el?  Fraierul ăsta cumva a păcălit-o?  A profitat de starea ei cumva?
- Ce treabă are Îngerul cu datoria ta?  Spun eu dur și apăsat mergând spre el, nu v-a scăpa așa ușor .
- Mă ajută cu datoria... Spune el timid.
- Cu ce ai păcălit-o?  De ce profiți de ea?  Spun eu privindu-l rău.
Cred că am să îl bat, după câte are Îngerul pe cap, fix fraierul ăsta mai trebuia!
- Nu profit de ea, ea s-a oferit să mă  ajute. Spune el.
- Și tu ca mare dobitoc,  ai acceptat?
Spun eu nervos.
- Ți-am zis că am să îmi achit datoria față de tine, nu am zis cum o achit, nu e treaba ta asta, atâta timp cât primești bani, nu?  Mă întrebă el.
Și-a cam luat aere băiețașul ăsta de când nu a mai primit vreo bătaie de la mine și prieteni mei.
- Cu ce ai amenințat-o? Îl întreb eu.
- Pe cine să ameninț?  Spune el dur.
- Îngerul , cum de te ajută?  Spun eu.
- Are suflet bun... Spune el ușor.
- Și te vei folosi de asta?  Spun eu calm spre el.
- Apoi voi fi datoar la ea, dar să fim sinceri, ea nu mă bate ca tine. Deci la ea pot rămâne dator cât vreau.Spune el stăpân pe sine.
Chiar crede că îi permit să facă asta?  Îngerul este prea bun și asta nu este bine, Ivan nu trebuie ajutat, el mereu profită de oameni . Îi bag eu mințile în cap să  vedem dacă  se va mai apropia de Înger! Nu știu ce am ,dar Îngerul parcă mă atrage.
- Mai spune o singură dată că vei profita de Înger și te omor!  Spun dur. 
- Brusc te interesează cum îți plătesc datoria și de unde? Întreba Ivan timid.
- Ai grijă nu vrei să mă enervezi mai tare!  Spun eu spre el.
- Dar...???  Se bâlbâie iar el.
Îl împing din fața mea și  merg Skin.
Ajuns în salonul plin unde se află si Skin, intru în camera lui, prietenul meu era deja treaz.
- Ce ți-a luat atât timp să vi? Mă întreabă el.
- Ivan, fraierul ăla profită de Înger. Spun rapid.
- Înger?  Mă întreabă el.
- Da, Înger, adică o fată bolnavă . Spun dur și direct.
- Nu poate face asta! Spune Skin nervos pe Ivan.
- Nu știu...  l-am avertizat.  Spun eu. 
- Vorbește și cu fata. Nu înteleg de ce îi spui Înger, doar nu o chemă așa?
- O chema Angel. Spun eu.
- Aceiași chestie, decât  Angel numele ei, Înger alinarea ta, frate!Spune Skin zâmbind.
- Să nu crezi altceva, nu am nici o relație cu ea. Spun eu dur..
- Mă miră!  Toate sar pe tine și  ea nu?
Mă întreabă el.
- Nu a avut timp să sară pe mine, este nouă! Spun eu direct.
- Acum înteleg! Spune el împăcat.
- Bun.
- Hai să plecăm de aici! Spune Skin direct fără să mai adauge ceva.
- Pai și împuscatura care ai primit-o?  Întreb eu pe el.
- Este joacă de copi aia frate!  Ce dracu nici copii nu se plâng de asta. Spune el serios.
- Păi nu trebuie să îți luam exsternarea?  Întreb eu curios.
- Nu, deoarece am fost împușcat și vor să afle ce am pățit, mâine  vine poliția să îmi ia o declarație, nu am timp de asta și  e periculos să vorbim cu poliția mult, știi doar, nu? Spune Skin.
- Așa  este! Haide! Spun și  plecăm din camera amândoi.
Mergem pe hol și trecem pe lângă salaonul Îngerului. Sper să se facă bine!
- Frate ce ai? Mă  întreba Skin.
- Nimic.... Spun eu ușor.
- Nu mă poți păcăli, salonul ăsta pe lângă care trecem, ce este în el?Întrebă  Skin.
- Îngerul... Este aici din cauza obsesie lui Jennyfer pentru mine, mă simt prost, din vina mea ea e aici!   Spun supărat.
- Am auzit de incident, nu știam că tot din vina ta se bat fetele, dar nu știu ce mă miră , mereu se întâmplă asta. Spune calm.
- E diferit!  Îngerul nu e ca celelalte fete, ea nu prea stă  după mine și nu s-a bătut pentru mine Jennyfer a împins-o, ea nu a avut timp sa explice că nu stă cu mine...Spun eu.
- Te mușcă cunoștința? Spune Skin.
- Cam așa ... Spun eu .
- Stai calm vor trece toate!  Spune el calm.
- Știu... Spun eu dur. 
- Deci care e următorul plan de transport, sefu'?  Spune Skin spre mine.
- În noaptea asta către Columbia. Spun dur.
- Așa te vreau!  Spune el direct.
Va fi o noapte lungă cu transportul ăsta...

P. S.  Sper să vă placă!  Nu prea mă  descurc la perspectiva persoanejelor masculine , dar încerc să mă remediez.











HЕART HAUNT Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum