HЕART HAUNT

Gardianul

இA๓ℊℯℓஇ

04.09.2008.Un nou amic.

Soarele bate puternic pe chipul meu, aș zice un soare prea cald pentru luna septembrie. Mă trezesc ușor din cauza alarmei telefonului. Astăzi este o zi de școală normală pentru toți. Alya deja a venit din excursie și restul clasei la fel. Merg grăbită spre dulapul de unde mă și îmbrac așa :

Parul mi-l prind într-un coc dezordonat :

Îmi i-au geanta și plec grăbită spre stația de autobuz. Ajunsă în stație mă sui în autobuzul venit și pornesc spre facultate. Mă dau jos din autobuz după mult timp petrecut în el. Curtea facultăți arată la fel ca întotdeauna. Studenți pășesc plictisiți în ea, dar eu una abia asteptam să merg la facultate mă săturasem de statul în casă și de spital mai ales de spital.
Pășesc ușor spre intrarea în facultate dar deodată o persoană intră în mine, mă dezechilibrez și cad. Simt plămâni mei cum se,, cutremură " în mine. Dar cred că voi fi bine. Mă uit să văd care este persoana care a dat peste mine și observ un baiat mai mare decât mine după statura lui, părul negru, ochi lui căprui, buze cărnoase și o trăsătură a feței frumoasă.
- Îmi pare atât de rău că am dat peste o așa domnișoară din greșeală, mă scuzi! Mă grăbeam spre clasă , am uitat că mai sunt și fete frumoase ca tine în drum spre intrarea în facultate. Dă-mi voie să te ajut să te ridici!Îmi spune el rapid.
Întind mâna spre el și el mă ridică de jos. Noroc că nu a plouat astfel haine mele nu faceau față pe soarele ăsta doar m-am prăfuit puțin.
Mă ridic în picioare în dreptul lui și el se uită blând la mine.
- Mă numesc Derek, am uitat să mă prezint. Iar tu ești? Mă întreabă el.
- Angel... Mă numesc Angel! Întind eu mâna spre el.
Ne dăm mâna reciproc dar nu prin scuturare de mâna cum mă gândeam că va fi, Derek îmi sărută mâna în mod drăguț. Parcă am fi în vremurile cu domnițe și domni medievali.
- Ce face o domnișoară ca tine singură pe aici? Mă întreabă el.
-Mă duc spre clasa mea.
- Ce clasă ești? Mă întreabă el.
- Sunt anul întăi la muzica.
- Eu sunt anu patru la actorie. Spune el. 
- Ești mai mare să înțeleg ?
- Mai mare decât tine ,dar pentru mine ești perfectă așa pitică cum ești.Spune el privindu-mă blând.
- Hei! Nu mă fă pitică, nu îmi place să îmi spui așa.. Spun eu.
- Bine Pitico! Spune el zâmbind.
- Dacă îmi mai spui o dată așa te bat!
- Abia aștept!
- Mi-a făcut plăcere să te cunosc dar nu vreau să întârzi la ore. Spun eu.
- Pai atunci hai să mergem amândoi spre intrarea în facultate, te conduc eu până în clasa ta.  Îmi zice el.
-Bine să mergem!
Merg împreună cu Derek până în clasa mea. Pe hol multe priviri sunt îndreptare spre noi dar nu pe bag în seamă nici eu și nici Derek.
- Ce este cu lumea asta de ne privește așa? Întreb eu pe Derek.
- Păi vede frumusețea ta și șarmul meu nemărginit.
Mă uit la el atentă cu o față ciudată încercând să înțeleg uneori cât de arogant poate fi Derek cu ceilalți oameni.
- Glumeam! Ce e fața asta pe tine?Mă întreabă el zâmbind.
- Credeam că ești un arogant..
- Uneori sunt, nu mint! Spune el.
Râdem amundoi la replica spusă de el, ne simțim bine în văzul tuturor, păcat că eu nu sunt o fata normală, dacă aș fi fost sănătoasă sigur pe Derek l-aș fi ales ca iubit, dar sigur are și el pe cineva , când v-a afla starea mea sigur se v-a departa de mine și nu v-a mai fi așa.
- La ce te gândești, Pitico? Mă întreabă el serios.
- La nimic.
Merg puțin mai în față de el, deoarece mă grăbesc să nu întârzi dar el ,merge greu.
- Piticooo! Țipă el după mine fiind toată lumea atentă la noi.
-Nu mai țipa așa, nu sunt surdă încă !
- De ce te grăbești așa? Mă întreabă el.
- Poate cineva dintre noi se gândește că la mersul care îl avem până acum am ajunge de Crăciun la clasă. Spun eu.
Derek începe să râdă tare fără să mai comenteze ceva se ține după mine tot holul ăsta.
- Piticooo! Țipa el încă o dată.
Mă întorc să văd ce vrea dar cât sunt atentă la Derek întru în cineva. Derek devine serios , eu îmi îndrept capul să văd în cine am intrat și văd un Demon care îl privește pe Derek intens. Fix în Demon trebuia să intru și eu!
În altcineva nu puteam. Mă departez de el și mă îndrept spre Derek. Derek nu mai spune nimic doar tace și îl privește pe Demon.
- Hai să mergem la clasă! Spun eu lui Derek spărgând această atmosferă tăcută.
- Să mergem!Spune Derek ușor.
Deodată în fața noastră apare Demon rece ca de obicei.
-Îngerul vine cu mine! Mârie Demon dur spre Derek.
- De când decizi tu Demon în locul ei? Întreabă Derek pe Demon.
- De acum. Spune Demon.
- Nu prea cred! Pot să îmi i-au de una singură decizia pentru mine. Spun eu dur.
- Chiar ea a spus-o ! Spune Derek.
- Am zis Îngerul vine cu mine !  Mârie de data asta și mai tare Demon.
  Toți ochii sunt din nou pe noi.
- Să aleagă ea! Spune Derek.
- Aleg să merg spre clasă. Spun eu simplu.
- Cu cine mergi spre clasă Pitico? Întreabă Derek în ciuda lui Demon.
- Deja suntem în fața clasei mele Derek. Spun eu arătând spre ușă.
-Deja am ajuns? Spune Derek trist. .
- Da, am ajuns!
- Mi-a făcut plăcere să te cunosc Angel! Spune Derek.
- Ei nu i-a făcut plăcere! Spune Demon în locul meu.
- Ba mi-a făcut plăcere! Spun eu după privind un Demon nervos.
- Ce treabă ai tu cu pitica asta, Demon? Îl întreba Derek pe Demon.
Demon îl privește nervos și urât de parcă dacă privirea lui ar avea gloanțe, sigur l-ar omorî pe Derek cu ea. Doamne la ce mă gândesc acum?
- Pentru tine Derek numele ei este Angel , iar pentru mine numele ei este Îngerul. Spune Demon mândru.
- Greșit! Pentru mine numele ei este Pitica! Zâmbește Derek la spusele lui.
Simt că mă aflu între două aure destul de nervoase și puternice , știu eu cum să pun punct acestei certe.
- Eu plec în clasă! Ne mai vedem Derek și Demon! Spun eu plecând spre clasă.
Deschid ușa să întru în clasă dar deodată se aude un,, boom". Mă întorc să văd ce se întâmplă și văd pe Demon care este furios pe Derek care încearcă să se apare de pumni lui Demon. Ce fac ăștia?
- Ce faceți? Încetați!  Spun eu spre ei.
Dar niciunul dintre ei parcă nu mă aude și asta mă enervează la culme.
- Nu auziți? Îi întreb  eu privind cum amândoi își dă pumni grei.
Toți ochii facultăți sunt către cei doi, eu sincer nu înțeleg de ce atâta ură pe ei doi, nu înțeleg de ce se bat, dar trebuie cumva opriți până nu se rănesc mai rău și văd că nimeni nu intervine nici măcar gardianul facultăți care privește și el scena.
Mă duc spre gardian să îl atenționez poate nu vede bine.
-Domnule gardian? Faceți ceva! Spun eu dur.
Mă privește de parcă nici nu aș exista fără să îmi spună nimic deja m-am enervat rău pe omul ăsta.
- Nu vedeți că vă cheamă datoria?Îl întreb eu.
Pare că nici nu se clintește la vorbele mele. Ce fel de gardian e ăsta?
- Dacă nu faceți ceva o să vă pierdeți locul de muncă. Spun eu gardianului.
- Placă de aici domnișoară! Nu e treaba noastră asta. Privește și tu scena asta ca toată lumea. Ce te frâmantă? Spune gardianul mie.
- Cei doi se rănesc, nu e drept ce fac! Sunteți gardian al facultăți, nu e meseria voastră să faceți dreptate?  Îl întreb eu pe gardian.
-Nu în situația în care cineva periculos din oraș se bate acolo. Dacă mă bag o să mă bată și pe mine. Spune el.
- Pentru ce ați fost pregătit, nu să apărați poporul? Spun eu dură. .
- Nu în situația asta! Așa că plecă de aici domnișoară! Adaugă el.
M-am enervat așa de tare încât deodată am ridicat mâna la acel gardian și i-am trăsnit o palmă peste față încât s-a dezechilibrat și a căzut jos, toată sala a ramas uimită de ce vede , Demon și Derek nu se mai bat și mă privesc mirați și ei.
- Ce vă uitați toți la mine? Am încercat să trezesc gardianul, nu vedea lupta care era aici. Spun eu spre ei.
Toți studenți facultăți râd până și un profesorul și doamna directoare.
- Demon și Derek în biroul meu acum! Iar tu domnișoară Smith la clasă ca și restul celor după hol! Spune directoarea dură.
Merg spre clasă ca toți ceilalți, gardianul mă privește urât ,dar încerc să îi evit privirea. Nu mă sperie el pe mine, nu e vina mea că nu își face datoria.
Ajunsă în clasă toți colegi se uită la mine mirați. Alya vine la banca mea și se asează lângă mine.
-Domane nu te-am crezut așa nebună! Spune Alya râzând.
- Ce am făcut rău? Întreb eu.
- Angel... Angel, nu degeaba ai numele ăsta fata mea, ai vrut să faci dreptate, cum gardianul nu te-a ajutat ,ai făcut dreptate singură. Spune Alya zâmbind.
- Dacă își facea datoria nu trebuia să îl trezesc eu din lumea viselor!
- Sigur v-a fi dat afară, camerele de filmat arată mereu totul. Spune Alya serioasă.
-Păi să se facă dreptate, asta vreau! Spun eu spre ea.
- Eu mor de râs și încă nu îmi pot imagina cum ai făcut asta. Nu te credeam în stare de așa ceva. Spune ea spre mine.
- M-am enervat puțin..
- Puțin e puțin spus. Râde Alya mai tare.
Ora începe deodată ce profeaoara a ajuns în clasă și decurge normal. După ce am terminat toate orele mă îndrept spre casă , deodată gardianul apare în fața mea cu o bată în mâna.
- Ai să mi-o plătești pentru umilință care mi-ai adus-o și pentru că din vina ta am pierdut serviciul. Spune el arătând cu bâtă spre mine.
-Personal dacă vă faceați datoria nu se ajungea aici. Spun eu sigură pe mine.
- Să vezi ce datorie îți dau! Spune el dând cu bâtă pe lângă mine.
Încerc să mă feresc de bâtă dar obosesc din cauza plămânilor. Primesc o bâtă în piciorul stâng și cad pe jos direct.
-Asta meriți la ce mi-ai făcut!Spune el.
- Domnule, vă rog! Spun eu speriată.
-Acum nu mai este directoarea și nimeni să te apare. Spune el dur.
Văd că vrea să dea pun mâna în față de apărare ,deodată văd că nu mai dă deloc și doar avea în gând asta.
- Ce naiba se petrece? Aud fostul gardian că spune asta.
-Până aici ți-a fost! Aud vocea lui.. Demon?
Mă uit să văd ce se întâmplă și deodată văd cum bâtă este în mâna lui Demon și acel fost gardian fără apărare. Demon aruncă bâtă departe de noi și se aruncă la gâtul gardianului, ridicând pe gardian de gât în sus.
- Acum te iei de cineva mai mare decât măsura ta de om normal. Spune Demon fostului gardian.
- Vă rog domnule Demon, nu am știut că fata asta este cu dumneavoastră... Spune gardianul speriat.
- O singură dată dacă te mai apropi de ea rămai fără cap. Spune Demon sigur pe el.
- Da domnule! Spune gardianul.
Demon îl aruncă pe jos iar gardianul fuge de rupe pământul în urma lui.
-Ar trebui să ai grijă la consecințe, nu toți sunt buni Îngerule! Spune Demon.
Mă uit la el și văd cum pleacă lăsându-mă pe jos pe asfaltul rece. Demon m-a salvat din nou și de data asta simt că mi-a dat și o lecție. Mă ridic de pe asfaltul rece și plec spre casa.