HЕART HAUNT

Înger păzitor

•12.08.2008,Violență.

இA๓ℊℯℓஇ

Razele soarelui lovesc puternic fața mea abia trezită din cauza lumini. Mirosul de clor îmi aduce aminte că încă sunt la spital. Mă trezesc ușor ca nu cumva să mă ia vro durere bruscă la plămâni, ochii mi se deschid și văd pe doamna doctor care stă pe scaun și mă privește blând.
- Bună... dimineața!... Spun eu abia trezită din somn.
- Bună dimineața, domnișoară Smith!
Spune ea plină de viața pentru ora dimineți ăsteia.
-De când sunteți lângă mine? O întreb eu ridicându-mă în șezut.
- De acum vro douăzeci de minute. Spune ea calmă. 
- Trebuia să mă treziți. Nu voiam să vă rețin munca, mă scuzați.Spun eu supărată că nu m-am trezit mai de dimineața.
Se ridică după scaun și pune mâna pe palma mea, privindu-mă zîmbind.
- Nu ai cum să mă reți Angel sunt în pauză. Spune ea ușor.
- Nu știam că mi-ați reținut numele... Spun eu mirată că ea chiar a ținut să îmi știe numele, majoritatea nici nu le pasă ce nume am când mă duc în spitale la control.
E așa minunată femeia asta, cred că are un suflet mare dacă e așa.
- Nu e greu să reți numele de,, Înger ".
Spune ea spre mine.
Aprob din cap și zâmbesc blând dar în așa fel încât să nu o speri, de-abia m-am trezit iar dimineața arăt ca moartea în concediu.
- Trebuie să vorbim despre sănătatea ta. Spune ea serioasă.
- Abia aștept! Spun eu curajoasă să aflu problemele mele cum se adună și mai multe...
- A fost o căzătură puternică, sper să nu mai treci prin asta, ce pot să spun acum depinde de norocul tău. Plămâni sunt afectați și erau de mult cum știai și tu. Dar căzătura nu le-a prea plăcut de asta s-au afectat mai mult decât erau și te-au făcut să te dezechilibrezi de durerea care ți-au provocat-o. Nu vreau să fiu dură cu tine dar analizele nu prea au sosit chiar atât de bune... Spune ea privindu-mă tristă.
- Înțeleg!.. Spun eu.
- Trebuie să îți schimbi puțin și viața e cam contra sănătăți tale.
- Adică? Ce vreți să spuneți? O întreb eu.
- Lucrezi?Mă întreabă ea direct.
- Da, lucrez..la un restaurant care are și bar, sunt chelner.
- Familia ta unde e?  Mă întreabă ea.
- Nu am.. Spun calmă.
- Nu mai poți munci Angel.. Îmi pare rău să te anunț dar o muncă de vro treizeci minute ți-ar înrăutăți starea și mai rău... Scuze... Spune ea supărată.
- E singura cale să mă întrețin... Îi spun eu privind- o.
- Știu că nu îți e ușor pentru că nu ai pe nimeni lângă tine.. Dar ar trebui să mergi la primărie și să te înscri la pensia pentru persoanele cu probleme. De aici clar te încadrezi în acest ajutor de la stat.
- Mă încadrez? Spun eu mirată.
- Da, oficial ești o persoană foarte bolnavă Angel și medicamentele te vor costa ceva mai mult, ai nevoie de pensia aia mai mult decât mulți care o au și nu o pot folosi așa intes ca tine.
-Vă mulțumesc pentru sfat! Spun eu privind spre ea cu un chip de fericire.
- O să îți fie din ce în ce mai greu, dar te vei obișnui. Nu te voi externa astăzi pentru că trebuie să mai stai un timp pe aici. Dar o să trimit asistenta socială să îți aducă fișele de completat pentru pensia pe caz de boală.
- Grozav! Spun eu fericită.
Voi primi în final un ajutor de undeva fără să îmi mai expun viața în pericol în fiecare seara la acel restaurant.
- Va dura o vreme până am să te pun pe picioare. Te mai doare plămâni?
- Da, uneori.. Spun eu.
-Crezi că ai putea merge? Spune ea privindu-mă întrebător.
- Voi încerca. Spun eu.
Mă ridic încet sprijinindu-mă de doamna doctor, apoi sunt lăsată de ea singură să pășesc dar când dau să fac primul pas simt o amețeală puternică.
Mă prinde de umăr și mă trage spre ea ușor în așa fel încât să nu cad.
- Angel cred că nu ești pregătită să mergi din câte văd.. Spune ea oftând.
- Chiar eram sigură că pot face asta... Spun eu sigură pe mine.
- Toate la timpul lor, hai sus în pat! Te voi lăsa să te odihnești. Spune ea.
- Bine. Spun eu supărată.
- Stai calmă te vom pune pe picioare încetul cu încetul. Zâmbește ea spre mine.
- Sunt sigură de asta!
Doamna doctor pleacă lăsându-mă în pat de una singură. Poate vă întrebați de ce nu am parteneri de cameră, păi cazul meu e unul rar se tratează în saloane diferite , cum sunt singură în oras care am așa ceva, sunt sigură și în salon, mare plictiseală aici..
I-au telefonul după noptiera de lângă pat și îl aprind să văd ce mai e nou, dar nu mult după ce dau like-uri la niște persoane cunoscute apare o stire despre facultatea unde sunt:
,, Ne aflăm în cea mai bună facultate de muzică din oraș, astăzi suntem martori la un conflict puternic între doi tineri în care violența a fost îndreptată chiar și către o fată care se pare ca a încercat să intre între ei. Cristian ai legătură.
- Bună dimineața, oamenii buni! După câte vedeți suntem prezenți la cea mai bună scoală de artă din orașul nostru.Se pare ca doi tineri s-au bătut din motive persoanele neînțelese încă de autoritățile nostre, vom reveni cu mai multe informații despre ce a izbugnit această ceartă mai încolo, deocamdată să vedem care este situația. Tânărul care a început atacul este cunoscut sub numele de Demon iar cel care a primit bătaie este cunoscut sub numele de Travel, încă nu s-au confirmat numele lor de familie. Fata care a intrat în contract cu ei să ii despartă a primit și ea o lovitură puternică de la așa zisul Demon. Lupta a fost una destul de sangeroasă aș putea spune, fata a fost trimisă la spitalul de urgențe,, URGENT LIVE ", așteptăm și alte informați despre fata numită Jennyfer Stowun. Travel cel care a încasat bătaia a ajuns la spital cu o comă de două ore și ceva până acum, a fost lovit la cap. Iar despre Demon am aflat că acest student a plecat cu viteză , nimeni nu știe unde s-a dus. Poliția nu poate face nimic deocamdată până unul dintre ei nu declară ce s-a întâmplat. Cum va reacționa institutul facultăți de artă, rămâne de văzut? Cam atât pentru astăzi ne revedem cu stiri noi după pauză.

Videoclipul se închide și rămân blocată în pat de cele auzite... Chiar s-au bătut? Si Ivan unde e? Travel știe ceva ce eu nu știu? Dacă nu eram în spital până acum aflam mai multe.
Sper să nu moară nimeni... De ce e așa de rău Demon, nu înțeleg... Pare de treabă Travel... Cred că Demon e un drac în adevăratul sens al cuvântului. Astfel nu îmi pot imagina cum nimeni nu îl poate învinge în lupte. Zici că e făcut pentru așa ceva.
- Pe gânduri, domnișoară? Spune cineva.
Mă sperii de vocea care am auzit-o dar când ma uit să văd cine este văd un Ivan mutilat pe față de la bătaie.
- Ivan? Doamne, ce ai pățit? Spun speriată de starea lui.
- Calmează-te Angel, sunt bine! Am venit să te văd am auzit de ce ai pățit. Spune Ivan rapid.
- M-ai speriat! Ai apărut așa din senin... Îi spun eu lui.
- Scuze! Nu intenționam asta... Spune el blând.
- Ai văzut știriile?  Îl întreb pe el.
- Toată lumea vorbește despre asta, normal că le știu.. Spune el trist pentru Travel cred.
- Travel e bine? Îl întreb eu. 
- Nu s-a trezit.. Spune el ușor.
- Va fii bine să sperăm! Spun eu.
- Da așa va fi! Spune el cu jumatate de gură.
- Ivan ce probleme aveți voi cu Demon? Îl întreb eu, vreau să știu, deoarece m-am săturat de toate chestiile violente care se întâmplă în scoală, iar totul pleacă de la faptul că au ceva de împărțit.
-Păi vezi uneori... ei bine... ne mai certăm dar totul vine de la faptul că nu le-a convenit ce marfa le-am vândut noi. Plus suntem datori de ceva timp.
- La ce marfă te referi? Întreb eu pe Ivan serioasă.
-Uite știu că nu e normal ce fac dar o fac pentru bani, îmi ajut sora bolnavă de cancer. Angel eu sunt un fel de distribuitor de droguri... Nu spune nimănui te rog! Știu că pot conta pe tine... Fac asta pentru sora mea. Eu furam droguri de la alții distribuitori și îi le dadeam la vânzare lui Demon. Demon mi le cumpără. Într-o zi sora mea a fost răpită din cauza prostilor rele care le făceam, am făcut ce mi-a trecut prin cap să o salvez și singurul salvator era înșuși Demon și mafia lui.
Mi-a cerut o sumă mare de bani pentru ajutorul surori mele, cum nu avem bani am spus că îi voi dadea la schimb droguri, dar cum m-am certat cu un furnizor nu am mai avut de unde fura... Și nu am avut de unde să îmi achit datoria la Demon. Din cauza că nu am dus bani Demon, mă bate când mă prinde. V-a face așa până îi aduc toți bani.
- Asta e îngrozitor! Spun eu speriată de ce aud de la Ivan.
- Travel a încercat să mă ajute asumându-și răspunderea că v-a da și el bani lui Demon, datoria mea, prietenul meu și-a pus viața în pericol pentru mine... Și s-a luat în gură cu Demon, i-am spus că Demon e periculos , dar nu m-a ascultat... Și acum e în comă la spital de la bătaia care Demon ia dat-o, mă simt prost față de el...
- Ăsta e un dezastru Ivan! Spun eu. 
- În noaptea aia când m-a luat de lângă tine era gata să mă omoare. Travel m-a găsit la timp și m-a salvat.. Spune Ivan trist.
- Chiar nu mai poate aștepta Demon datoria ta? Îl întreb eu serioasă. 
- Nu îl știi pe Demon atât de mult Angel.... E un tip foarte periculos... Și foarte rău, nu te bagă niciodată în ceva cu el, nu vei scăpa cu viața din mână lui la orice chestie prostească atacă fără să gândească, are sânge rece, este acea persoană de care trebuie ca orice om să se ferească.
- Mulțumesc de sfat Ivan!Îi spun eu.
- Te rog nu mă denunța la autorități, acasă mă aștepta sora mea cu tratamentul ei, astfel moare fără el. Fac tot posibilul ca ea să îl aibă mereu și să nu îi lipsească nimic. Spune el rapid și îngrijorat.
- Nu te voi denunța, numai ai grijă de tine! Îi spun eu punând mâna mea pe mâna lui să îi alin durerea.
- Ești cel mai tare om Angel! Spune el tare aproape că se aude în tot spitalul.
- Ivan, Travel este cam distrus din câte văd , lasă -mă să te ajut, lasă-mă să îi i-au locul lui Travel. Spun eu . Ivan, uite ce e, transplantul meu pentru plămâni nu v-a ajunge niciodată, nu am bani de el. Sora ta mai are o șansă și șansa ei ești tu. Viața mea se scurge din ce în ce mai mult, lasă -mă să te ajut cât voi putea.
- Iar tu cu ce te vei întreține? Mă întreabă el privindu-mă în ochi.
- Din cauza boli mele voi primi niște bani de la stat. Voi munci un timp iar apoi îmi va ajunge bani. O vom salva pe tine și pe sora ta de Demon și de boala ei, doar ai încredere, doar mă ști cel mai bine dintre toți cum sunt eu defapt. Lasă-mă să te ajut!
- Angel.... Nu știu cum să îți mulțumesc! ... Spune el fericit.
- Nu îmi mulțumi, consideral un cadou din partea mea. Îi spun eu.
Ivan mă ia în brațe strâns și plânge pe umărul meu, cred că nu se aștepta la un ajutor. Îl voi ajuta în lupta lui! Voi fi îngerul lui păzitor cât pot!