Critici

Stihiile Trecutului

trecem peste vrăjeală că o știi deja și-i dăm drumul.

titlu

Mie personal nu-mi transmite nimic. Este, totuși, o combinație destul de interesantă de termeni care se afirmă mai mult prin originalitate decât prin alte chestii. Trebuie să fiu sinceră atunci când spun că, văzut exact așa cum este, nu mă duce cu gândul la nimic și nici nu mă îndeamnă să citesc cât mai repede, este un titlu drăguț, potrivit pentru lucrare, dar nu genial și, în niciun caz, irezistibil.

Mie-mi plac mai mult titlurile metaforice și, deși o înțeleg pe cea din al tău, nu pot spune că mă omor prea mult după el. În plus, termenii trecut, trecutul, trecutului apar în atât de multe titluti că, din punctul meu de vedere, și-au pierdut și ultimele fărâme de originalitate și/sau rolul de element introductiv pe care ar trebui să-l aibă un titlu. Stihiile este adevăratul punct forte al titlului tău, nici acela foarte pronunțat, pentru că puteai spune la fel de bine și demonii sau monștrii, dacă adaptăm un pic sensul cuvântului.

De asemenea, trecutului ar trebui să fie cu literă mică, așa cum este corect în limba română, pentru că, din câte știu eu se pun majuscule la toate cuvintele numai în limbile străine, n-aș știi să-ți spun cu exactitate care, dar cu siguranță engleză.

Undeva se putea face ceva mai bun în legătură cu el, cum se poate face de asemenea în privința tuturor titlurilor, de fapt, nu cred că am întâlnit vreodată unul care să-mi placă incontestabil.

Deci, concluzia, titlul tău are aspecte bune, cum ar fii îmbinarea termenilor și că se potrivește lucrării înainte de toate, dar și aspecte mai negative cum ar fi faptul că este un pic comun sau că nu transmite foarte multe. Ce vei face rămâne la latitudinea ta, acum să trecem mai departe.

coperta

Știu că urmează să o schimbi și asta e o ușurare, într-adevăr, pentru că nu prea găsesc lucruri bune la ea.

E un pic prea întunecată pentru mine, unele elemente de pe ea se întrevăd foarte greu și crează acel efect neplăcut de combinare proastă a culorilor. Nuanțele de albastru sunt plăcute, dar se amestecă și devine foarte greu să distingi ce e în fundal. Partea de sus e foarte goală și se creează o asimetrie pe care nu prea pot s-o tolerez.

Mi-aș îngădui să mai spun că fontul este singura alegere fericită de pe toată coperta, îmi place mai ales cum se vede autorul pentru că la titlu apare ori efectul metalic, care chiar nu are ce căuta pe o copertă cu atâtea tonuri de albastru, ori efectul că sunt sterșe anumite părși, care arată cheap și la repede înainte.

Apoi, sunt destul de sigură că artworkul nu este al tău și în acest caz întrevine copyright.

descriere

Nu știu de unde exact să încep.

Frazele sunt bune, creează efectul dorit, deși am o problemă cu niște asocieri despre care am să vorbesc mai târziu, dar nu se leagă între ele. Toate presupun câte o idee diferită și nu par nici măcar apropiate una de alta, dapai să mai fie și rude. Lasă senzația de idee neterminată. Cred că ai mers pe ideea de a nu dezvălui prea multe și ai sfârșit dezvăluind prea puține. O să zic că e o trecere destul de anevoioasă de la o descriere decentă (așa cum e a ta) și una care chiar să atragă cititorul atunci când trebuie s-o facă.

Îmi plac primele două fraze, deși te-ai cam întins cu adjectivele în prima și s-a creat un fel de chestie, nu știu cum s-o definesc, care mă face să mă gândesc că tu te-ai gândit foarte mult la ce să zici acolo. Dezastrul începe și se și termină la odios, nu-i găsesc sensul în context și nici nu creează vreo muzicalitate aleasă, ba chiar sună un pic rău între celelate cuvinte, de parcă ai vrut să faci din blestem mai mult decât era de fapt.