Lettere al cielo stellato

51 4 2
                                    

    Critică realizată de alexiadauphin cărții ,,Lettere al cielo stellato" de annainternational20.

    Titlu

    Titlurile în limba engleză sunt și nu sunt agreate de unii cititori, iar eu mereu am optat pentru cele în română, dar cele în italiană... Al tău e primul pe care îl întâlnesc la o carte în română. M-a făcut curioasă și chiar am crezut că urmează să fie ceva poetic. O poveste de dragoste frumoasă, mai mult metaforică, plină de figuri de stil, menită să-ți îndrume imaginația spre lirism. Dar nu m-am putut înșela mai tare. Traducerea titlului tău în limba română: ,,Scrisori către cerul înstelat", e de departe singura metaforă din toată lucrarea. Și singurul lucru frumos, aș îndrăzni să spun. Mai ales că titlul tău este în slabă concordanță cu descrierea sau textul chiar dacă faci referire la stele, ajungi să transformi totul într-un clișeu. Voi exemplifica la punctele următoare de ce.

    Descriere

    În primul rând, dacă decizi să folosești o parte din poveste în descriere (o parte din povestea propriu-zisă) ar trebui să pui acele cuvinte între ghilimele. Iar aceste semne ortografice, aici, lipsesc cu desăvârșire. Apoi, nu recomand nimănui să pună un dialog în descriere, dărămite drept descriere. În descrieri, Wattpad-ul obișnuiește cam mai mereu să înghită liniile de dialog, iar asta este mereu în defavoarea autorului. Pentru a evita acest fapt, trebuie să eviți mai întâi dialogul. De asemenea, între linia de dialog și replica propriu-zisă trebuie lăsat un spațiu liber. Același lucru i se aplică singurei virgule din tot textul și semnului de exclamare :).

    Totodată, niște alineate în descriere ar fi fost de apreciat.

    Conținut

   Da, partea cu stelele și titlurile în italiană sunt singurul lucru pe care l-am putut vedea cu ochi buni la toată lucrarea. Îmi place că ai abordat acest motiv celest. NU îmi place cum l-ai abordat, însă.

    În acest moment, pot spune un singur cuvânt: clișeu. Iar asta ar trebui să-ți ridice un semn de întrebare. Mai multe, de fapt. Și înainte să comentez despre principala problemă, trebuie să te anunț că spațiile după semnele de punctuație lipsesc cu desăvârșire în primul capitol (nu, nu l-am scris italic din greșeală. Poate că iese sarcasmul din mine, dar nu e niciodată de bine). De asemenea, în acest monolog adresat, firul logic e cam... absent. Sari dintr-o acțiune în alta, dar nu mă pot aștepta, totuși, la altceva din partea capitolelor de genul ăstora. Din capitolul opt deja exemplifici clișeul, prin apropierea nejustificată între băiat și fată. Dacă toți ar veni pe câmp fără să ne cunoască (poate), doar ca să ne vadă și ca apoi să ne tragă de talie în brațele lor... Eu îi numesc misogini pe băieții de felul, deloc curajoși sau mai știu eu ce. Dacă vrei să ți-o apropii cu ceva ia-o încet și drăguț! Altfel, am să cred că respectivul a fumat ceva. Sau, repet, e misogin. Tot în capitolul opt, cratimele țin loc de linie de dialog și nu este deloc ok :').

    O, stai puțin (fac critica în timp ce citesc), tocmai am dat peste capitolul 9. Nu o cunoaște și e fumat. Încep să mă întreb serios dacă nu sunt rudă cu Nostradamus :).

     Ok, o figură de stil chiar m-a deranjat. Dacă o pot numi măcar figură de stil și o pot atribui vreunui registru stilistic. Toată lumea percepe mediul înconjurător în felul lui, dar serios ,,stele ca smaraldul"?. Smaraldul este o piatră prețioasă verde. V.E.R.D.E. Pe când stelele, văzute de către mine de pe pământ, numai verzi nu sunt.

    Bun, acum începem cu adevărata problemă. Lungimea capitolelor. Da, am văzut în formular că scrie proză scurtă și sunt absolut sigură că nu ăsta este înțelesul prozei scrute. O proză scurtă poate avea, da, 5000 de cuvinte și un singur capitol. Niște capitole formate dintr-un enunț sau două, iar numai pe final (mă bucur totuși că ai făcut-o :)). E un semn de evoluție) formate din maxim zece nu sunt ceva ce mulți citiori al lectura. Sunt plictisitoare și te obosesc, iar ăsta nu e deloc sensul în care ar trebui să se îndrepte o carte.

    Concluzie

    Te sfătuiesc să te detașezi de clișeu, după ce vei începe să rescrii cartea, bineînțeles. Dacă dorești să o lași în această formă, gena mea de Nostradamus nu-ți prevestește prea mult succes.

     Apropo, după șase luni de inactivitate m-ai făcut să accesez Google Translate-ul, mulțumesc...

    Plată

    • follow permanent grupului și contului meu personal alexiadauphin

    • o părere de minim 5 rânduri (laptop)/ 10 rânduri (telefon) la cartea mea ,,Războiul de obsidian" din care să reiasă faptul că ai citit, exprimându-ți opinia despre acțiune, personaje etc. Opinia poate veni cel mai devreme la finalul primului capitol.

    𝓐𝓵𝓮𝔁𝓲𝓪 𝓓𝓪𝓾𝓹𝓱𝓲𝓷

CriticiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum