O zodie a ferocității, Leul, reușește prin prezența sa majestuoasă să se impună în fața celorlalți. Un astru al vorbirii fără menajamente, se face plăcut publicului dacă și cei din jurul său acceptă sinceritatea sa absolută. Acest atuu este bine ven...
Titlu : Luptând spre mai bine Autor: Writer_with_thoughts Număr de capitole: 16 Status : Nefinalizată
Titlul
Titlul inițial : „Erika, suflet rătăcit” reflecta conflictul interior al personajului principal și bănuiesc că l-ai schimbat din motive editoriale. Îmi place mai mult cel de acum fiindcă e mai sugestiv și nu ne dezvălui starea interioară a personajului. E dinamic și descrie o acțiune în desfășurare și evidențiază tema centrală a lucrării tale : destrămarea unei familii, personajul principal ducând un război interior, o luptă continuă cu viața.
Descrierea
Ne oferi o privire de ansamblu asupra lucrării, nu ne dezvălui detalii precum: iubirea matură, trauma din copilărie a personajelor. Mi-a plăcut mult expresia: „Simțise adeseori gustul pământului” fiindcă te atrage și vrei să descoperi de ce e atât de distrus personajul principal.
Coperta
E alb negru și surprinde momentul în care Elora „privea pe geamul mic, murdar al trenului”, plină de emoții căci avea să descopere o lume nouă. Astfel, coperta ta e sugestivă pentru întregul conținut. E pe gustul meu, iar stickerele sunt bine poziționate.
Conținutul
M-ai captivat și mi-a plăcut că ai abordat perspectiva naratorului obiectiv. Tematica cărții e diversă și apreciez acest lucru. Așa cum ai spus și tu, ideea de bază nu e relația de iubire. Tematica familiei, a copilăriei, a începutului nou își pun amprenta asupra lucrării tale. Prologul a fost copilăresc, iar acea referință la păsări m-a cucerit : „ —Păsările sunt făcute să zboare, acesta este darul pe care ele ți-l oferă ție.”
Titlurile capitolelor sunt sugestive („Fuga”, „Ploaia, gândurile, sentimentele” etc) și devin simboluri pentru întreaga lucrare. De asemenea, lungimea lor e potrivită, se citesc ușor și ai împletit frumos descrierea, narațiunea și dialogul.
Persoanajele sunt bine caracterizate și ai impus multe tipologii diverse, exponenții unor categorii sociale. Acestea au conflicte interioare bine evidențiate, spre exemplu dezacordul dintre tată și fiică, conflictul de bază a întregii lucrări, caci acesta a fost motivul principal pentru care Elora a decis să fugă de acasă și să descopere necunoscutul.
Elora e personajul principal al cărții tale, un om frumos pentru că a avut curajul și tăria de caracter să fugă de acasă și să lase în urma ei o scrisoare, luptând spre mai bine, cum evidențiază și titlul, pentru a se salva pe ea, pe mama și pe sora ei mai mică. Mi-a plăcut faptul ca ai apelat la autocaracterizare: „— Sunt o persoană calmă, mă adaptez ușor la orice situație (...) Cunosc mai multe limbi străine, pe lângă limba maternă, engleza.” Axel o caracterizează ca fiind înțepată, astfel Elora pare un personaj nonconformist, care înfruntă prejudecățile morale și sociale, cu ambiția de a-și clădi un viitor mai bun, departe de „casa groazei” așa cum ai numit-o în unul dintre capitole în care ne-ai detaliat drama prin care a trecut în copilărie. Aceasta se bucură de ploaie, de parcă nu ar mai fi văzut-o în viața ei. Modul în care a depășit probelemele o definesc ca ființă umană. Reacțiile sale sunt surprinzătoare, iar felul în care a izbucnit în plâns la restaurant când a dansat cu Axel a fost sfâșietor de frumos. Elora e astfel independentă și autoritară trăgându-și colegii la răspundere pentru greșelile comise. Gestul ei de a-i dărui o carte surorii lui Axel a fost unic, a individualizat-o mai mult ca persoană, cărțile reprezentând dorința de cunoaștere. Ar fi fost mai interesant dacă pe prima pagină a cărții Elora să-i fi scris ceva surorii lui Axel.
Mi-a plăcut faptul că personajele tale sunt umane și nu te-ai bazat numai pe descriere ca modalitate principală de caracterizare. Povestea taximetristului era de-a dreptul surprinzătoare, mai ales faptul că i-a zis fetei că își iubește atât de mult meseria. Tatăl ei e un „om dominat de alcool”, însă din momentul în care a fugit de acasă a încetat să mai consume, încercând să își caute fiica, observându-se evoluția lui ca ființă umană.
Mi-ar fi plăcut dacă ai fi detaliat mai mult acea lansare de carte. Ai fi evidențiat mai bine condiția scriitorului în societate.
A fost interesant modul tău de a presăra citate pe ici colo, preferatul meu fiind „M-am construit din eșecuri, vicii și dureri.”
Relația care se stabilește între ea și Axel e una de iubire. Din punctul meu de vedere, e o iubire matură : „îi luă mâinile între ale lui și le duse înspre buze, sărutându-le”. Acest gest simplu spune multe despre băiat iar în momentul în care Elora i-a spus tânărului :„Dacă vreodată vei știi că mi-ai greșit, pleacă fără să te mai întorci” dă dovadă de luciditate, maturitate și un oarecare scepticism.
Estetica paginației e impecabilă, cu excepția prologului unde ai omis să pui alineatele și linia de dialog. Cred că e din cauza wattpad-ului, chiar dacă tu ai avut intenția să ai grijă la aceste amănunte. Gramatica și ortografia sunt bune, nu am observat greșeli de niciun fel și te felicit pentru asta.
Concluzie
Lucarea are mult potențial, e foarte bine scrisă și te captivează. Te-ai axat pe trăirile interioare ale personajelor și le-ai individualizat într-un mod unic, punându-ți amprenta ca scriitor, existând un balans perfect între modurile de expunere. Deși acțiunea pare banală la prima vedere: o fată care a fugit de acasă din dorința de a-și clădi un viitor mai bun, e mult mai complexă de atât fiindcă ai impus noi tipologii de personaje și ai detaliat conflictele interioare ale acestora îmbinându-le cu franchețe împreună cu tema familiei și a copilăriei.
Îți mulțumesc pentru că mi-ai oferit șansa să îți fac o critică detaliată. Mi-a făcut placere să îți citesc cartea, fiindcă o lectură plăcută. Îți urez multă baftă în continuare și îmi doresc să rămâi la fel de inspirată!
Plata constă în follow permanent grupului și o părere sinceră la lucrarea mea, Echimozele mării.
