Critici

Simfonia morții

    Bună -AsteriaMavka- aici este critica ta. Îmi cer iertare pentru încurcături și pentru că a durat atât, dar sper să ajunge și că nu te-ai supărat.

Titlu

      Nu pot spune că mă impresionează. La o primă vedere (sau citire) nu îmi trezește nici prea multă curiozitate, nici vreun sentiment de repulsie.

      Consider totuși că este unul dintre cele mai fericite pe care le-am întâlnit (având în vedere că ai o carte polițistă și titlul nu conține cuvântul "crimă", "enigmă", "cazul", "ancheta" etc). Apreciez asta. Trebuie să recunosc că-l găsesc și armonios, cuvintele se îmbină bine și sună cum trebuie unul lângă altul, de exemplu, dacă ai fi avut "simfonia crimelor", "simfonia sângelui", mă îndoiesc că l-aș mai fi considerat un titlu bun.

      Eu una aș fi mulțumită cu un titlu de genul, deși nu deține prea multă forță de impact, este cu siguranță unul dintre cele mai bune la care te puteai gândi și are și legătură cu conținutul, ceea ce mai mult decât bine.

Copertă

         Asta nu-mi place. Nu e cea mai rea pe care am văzut-o, dar este cu siguranță prea încărcată și un pic pe lângă cu ceea ce cred eu că ar trebui să exprime. Mi se pare că duce undeva foarte departe metofora titlului.

       Aș fi optat pentru niște lumini, în genul celor albastre și roșii care sunt peste tot acum, ar aduce o altfel de atmosferă decât cea pe care o ai până acum. Apreciez fonturile și poziționarea, pentru că numai eu știu câte persoane am întâlnit care fac erori de genul și distrug estetica.

       Graficele chiar nu sunt domeniul meu, deci nu prea știu ce aș putea să te sfătuiesc, ai putea să încerci totuși să o schimbi, să o faci tu sau să apelezi la o persoană de pe platformă care se pricepe mai bine, pentru că sunt o grămadă.

Descriere.

      Acum e atunci. Thriller și polițist e exact același lucru, sunt sinonime aproximative, dacă nu chiar totale, te sfătuiesc să ștergi unul dintre cuvinte sau să-l înlocuiești.

     Nu-mi place cum începi. Pare că vrei să scoți în evidență cât de tare dezaprobi criminalii, nu spun că ar trebui să-i susți sau, nu știu, să-i pui undeva mai sus, ci să scoți din criminalul tău în evidență calitățile de criminal, oricât de ciudat ar suna asta. Dacă vrei ca oamenii să fie interesați de el, trebuie să-l faci interesant, să-l asemuiesti cu vreun alt criminal nu-i aduce asta, ci îl pune într-o balanță cu restul criminalilor din cărți sau filme și îi scade din valoare. Nu intenționez să te jignesc, și eu am fost începătoare la un moment dat, dar când zici "criminali din cărți", mă gândesc la Agatha Christie și nu cred că ne aflăm în poziția în care ți-am putea compara cartea cu vreuna de-a ei. Înțelegi ce încerc să sugerez? Dacă iți compari personajul, mai ales în modul în care cam încerci să-l dezaprobi, îi furi din calitate sau originalitate, îl aduci într-o sferă din care e mai greu să-l scoți.

       În prima frază ai un pleonasm, "a-și satisface poftele lor sadice", se înțelege că ei, criminalii, din "-și", lor e total inutil și sună și ciudat dacă ai citi cu voce tare. Te repeți cu satisfacție. Atribuiesti personajului un stereotip, anume că e un psihopat și are plăcerea de a omorî. Nu o neg, dar cred că tu ai făcut asta, nu mă pronunț încă, ai uitat că personajul tău este un om, ești prea concentrată să-l faci criminal că ai uitat că și criminalii sunt oameni, influențați de alți oamenii. Apoi, criminalii nu omoară numai de plăcere, cu atât îți e personajul mai plictisitor dacă ăsta e singurul motiv, criminalii ucid în numele domnului, în virtutea vreunei calități. De exemplu, să ucizi prostituate pentru că ți se pare ție că din cauza lor există sifilis pe pământ. Să omori homosexuali sau femei pentru că sunt inferiori și trag rasa umană în jos.