Little Lizzy

Capitolul 9

Margareta și Donnie au rămas în seara aceea la Lizzy acasă. A doua zi s-a organizat o mică petrecere.
Humphrey:Dar unde e Lizzy?
Margareta:Ar trebui să coboare Domnule Humphrey.
Humphrey stă puțin pe gânduri și apoi spune:
Humphrey:Nu. Nu cred că mai coboară.
Donnie:De ce? S-a întâmplat ceva?
Humphrey:Așa face Lizzy. La fiecare petrecere se ascunde. De Revelion s-a ascuns în debara.
Humphrey se duce în camera lui Lizzy iar cei doi tovarășii după el. Humphrey o găsi ascunsă în dulap. Era super frumușică cu rochița aceea gri dar expresia feței devenea din ce în ce mai tristă.
Humphrey:Bună.
Lizzy:Bună Humphrey....
Humphrey:Eu spun ce cauți aici, te ascunzi în garderobă? Am crezut că tu ești la petrecere...
Dar nu mai spune nimic că o vede pe Lizzy cu capul în pământ.
Margareta:Lizzy...
Humphrey se uită la micuță și îi spune:
Humphrey:Înțeleg. Adunările sociale pot fi destul de descurajante, nu-i așa? Am înțeles. Ei bine... Din moment ce suntem cu toții îmbrăcați pentru o petrecere, de ce să nu faceți propria petrecere aici?
Margareta:Nu e o idee rea. Vreau și eu acolo!
Donnie:Și eu.
Humphrey:Atunci copii. Hai. Băgați-vă lângă Lizzy.
Și se băgă în dulap lângă ea.
Humphrey:Și fă toate lucrurile care te fac să te simți confortabilă și fericită. Lasă-mă să te ajut cu asta.
După câteva minute se întoarce în cameră cu câteva lucruri.
Humphrey:În primul rând, am un ceai calmant pentru voi. Vă voi pune acolo.
Lizzy:Mulțumesc Humphrey.
Humphrey:Și niște fursecuri cu ciocolată, pe care le voi lăsa aici.
Margareta:Mulțumim.
Humphrey:Și mi-am luat libertatea de a crea un film pe care să te bucuri. Permiteți-mi să apăs pe play.
Și filmul apare pe perete cu ajutorul unei noi invenții:videoproiector.
Donnie:Ce tare!
Humphrey:Și, ca întotdeauna, dacă aveți nevoie de serviciile mele, sunați.
Și îi lăsă un clopoțel pe masă.
Copii:Mulțumim.
Humphrey:Voi vorbi cu părinții voștri și le voi spune că mai rămâneți puțin la noi.
Copii:Ok.
Humphrey:Lizzy.
Lizzy:Da?
Humphrey:Sper să te simți mai bine curând.
Lizzy:Așa sper...
Și îi lăsă să se uite la film.
Margareta:Ce tare e filmul acesta!
Donnie:Da. E chiar o invenție nouă.
Margareta se uită la Lizzy și o întrebă:
Margareta:S-a întâmplat ceva Lizzy? De ce ești încă tristă?
Lizzy:Am unele momente când devin din ce în ce mai anxioasă. Mă retrag, mă ascund, nu vorbesc cu nimeni. Iar Humphrey găsește orice metodă că să mă înveselească.
Donnie:Durează mult.
Lizzy:Poate să dureze și o lună.
Cuvintele lui Lizzy i-a întristat pe cei doi prieteni, și fără să stea pe gânduri, o luară în brațe. Vor s-o vadă pe Lizzy fericită dar acest lucru este complet imposibil.