Pe seară a început să plouă. Tuna și fulgera foarte tare afară încât Lizzy, speriată, a fugit în camera lui Humphrey.
Lizzy:Humphrey!
Humphrey:Oh! Bună draga mea Littie! O, dragă, ai fost surprinsă de tunet?
Deodată începe iar să tune și Lizzy speriată s-a ascuns în brațele lui Humphrey.
Humphrey:Oh! Ceruri sus! Binecuvântează-mă! E în regulă! E doar un tunet... Să-ți spun, tocmai citeam niște „Alice în Țara Minunilor", ai vrea să auzi ceva?
Și micuța dă din cap semn afirmativ.
Humphrey:Minunat! Asta îți va lua mintea de la lucruri! Ești gata?
Lizzy:Da..
Și Lizzy își pune capul pe genunchiul lui Humphrey.
Humphrey:Bine, „Capitolul șapte: O petrecere de ceai nebun". În fața casei era o masă așezată sub un copac, iar Iepurele de Martie și Pălărierul beau ceaiul la ea. Un călin stătea între ei adormit adânc, iar ceilalți doi îl foloseau pe post de pernă, sprijinindu-și coatele pe el și vorbind peste cap.
În timp ce citea, Lizzy ridică puțin capul și se uită la chipul îngeresc al lui Humphrey.
Humphrey:„Foarte incomod pentru Ghirin", se gândi Alice, „Numai când doarme, presupun că nu deranjează".spunea uitându-se la ea.
Lizzy începe să râdă și adoarme într-un final pe genunchii lui.
CITEȘTI
Little Lizzy
FanfictionEste povestea unei copile orfană de ambii părinți pe nume Lizzy. Este crescută de majordomul Humphrey însă de la o vârstă fragedă este diagnosticată cu anxietate. Însă această anxietate o va ajuta pe Lizzy să treacă cu brio prin obstacolele vieții...
