House of Grey

25.Student?

Era ziua plecării Annei din casă. O voi conduce la facultate până la urmă, poate mă voi simți studentă pentru o zi.

L-am auzit pe Lucas ând a plecat dar am decis să mai stau în pat. La 10 trebuia să merg cu Anna, aşa că mai aveam timp de lenevit.
Eram în camera lui. Aici mă simţeam acasă. Parfumul lui încă se simţea în aer. Am coborât din pat, intrând în dressingul său. Hainele erau aranjate impecabil, avea mai multe costume decât piese casual; apoi, cravatele erau puse cu grijă într-un sertar, alături de colecţia impresionantă de ceasuri. Obsesia bărbaţilor, ceasurile.
Am luat o cămaşă de pe umeraş şi am mirosit-o; era ca şi cum Lucas ar fi aici...eram nebună...dar nebună după el.

- Maliaaaaaaaa...
Mi-a sărit inima din piept când am auzit-o pe Anna strigând ca descreierata. Am luat-o la goană pe scări.
Şi...se putea să îmi reuşească? Nu. M-am împiedicat pe ultimele scări, aterizând direct în nas.

- Oh, Doamne, Mali! Eşti bine?

- Eşti tâmpită? De ce ai strigat ca omul peşterii?

- Scuze, nu ştiam că eşti o antilopă. Am început să râd, dar nu era râsul meu; m-am lovit destul de urât.

- Te iert. Faci cinste cu pizza.

- De acord.
M-a ajutat să mă ridic şi nu am ratat ocazia de a-i da una peste cap. Ea n-avea treabă, râdea ca nebuna.

...
- Anna, eşti gata?
Trebuia să plecăm şi fata asta o tot lungea.

- DA!
Cât entuziasm.
Am dus bagajele la maşină, în timp ce ea îşi lua rămas bun de la casă...prea emoţionant şi prostesc, dar o înţelegeam...îi va fi dor de casa asta minunată. House of Grey...

În drum spre facultate mă uitam la ea cu coada ochiului; era aşa de nerăbdătoare, îşi tot freca palmele.

- Anna, va fi bine. Mi-am pus mâna pe umărul ei, în semn de încurajare.

- Mali...m-am răzgândit.
Zice hotărât, băgându-mă în ceaţă.

- În legătură cu ce, iubire?

- Vreau să stau în campusul universităţii. Daca e să fiu studentă, o să o fac calumea.

- Super. Îmi place.
Chiar îmi plăcea ideea ei, era cea mai tare parte din a fi student.

Nu că tu ai ști, din moment ce ai renunțat la cursuri.

- L-am anunţat deja pe Lucas, a fost de acord.

Lucas era de acord cu orice?

Poate doar când e vorba de Anna, haha.

Dispari.

Ajunsă acolo, am fost impresionată din prima clipă. Clădirea uriaşă în care predomina sticla era superbă, probabil cea mai frumoasă universitate.

- Anna, e superb aici.

- Ştiuuu! Haide, vreau să îţi arăt camera mea.
Anna a început să fugă pe hol, lăsându-mă să mă chinui cu bagajele ei, sigur că da. Le-am abandonat la intrare şi am pornit după ea.

- Anna, mai încet....
deja o pierdusem. Era aglomerat, iar eu fugeam ca proasta pe acolo, ca o găină beată.
La un moment dat am văzut-o pe în depărtare şi m-am grăbit să ajung la ea, dar, pentru a doua oară pe ziua de azi, era să cad; m-am lovit de un corp cald şi aşteptam impactul cu podeaua, însă am fost prinsă.

- Wow, ai grijă.
A spus el cu un accent britanic, ajutându-mă să mă ridic. Atunci l-am privit şi... am dat peste cei mai frumoşi ochi căprui pe care îi văzusem vreodată.

Malia, taci! Tu îl ai pe Lucas.

- Scuze... am şoptit şi mi-am pus mâna pe pieptul său, dar am retras-o imediat.

Proastă proastă!

Era mai înalt decât mine, avea părul tuns scurt şi decolorat; niciodată nu mi-a plăcut chestia cu decoloratul la băieţi dar la el arăta...prea sexy; barba crescută şi piercingul din nas îl făceau mai matur... Doamne, era atât de frumos.

Eşti proastă?

Prin tricoul alb i se puteau observa numeroasele tatuaje.

- Eşti în regulă? A zis când a văzut că mă holbez.

- Da..mersi.

- Jared...mi-a întins mâna iar când l-am atins, un curent mi-a străbătut corpul. Ce se întâmpla?

- Malia, încântată. Eşti student aici?

- Oh, nu. Am terminat anul trecut mecanica. Sunt aici ca să îi aduc ceva verişoarei mele.
Aveam apă în gură când mă uitam la buzele lui.

Malia,nu! Lucas Lucas şi doar Lucas!

-Malia! Te-am pierdut... . A apărut Anna de nicăieri şi mi-a întrerupt momentul.

- Dacă alergi o vacă.
I-am scuipat eu, făcându-l pe Jer *poreclă pusă de mine* să râdă.

- Hai să mergem.
Fata asta se pricepe la spulberat vise, nu altceva.

- Ne mai vedem..pa, Malia.
Îşi luă Jer la revedere apoi dispăru în mulţime.

- Uuu cine era bestia sexy? Întrebă Anna curioasă. Curiozitatea a omorât pisica.

- Jared... m-am ciocnit de el când te căutam..

- Oh.. e foooarte frumos.
Am tăcut cuminţică.

Oh, da. Eu cu bărbat acasă şi mă gândesc la tâmpenii. Jared era într-adevăr frumos,dar inima mea era deja deţinută de Lucas. Iubirea noastră e veşnică. Mereu va fi.

După ce am lăsat-o pe Anna la universitate, nu am ştiut ce să fac. Apoi am zis să îi fac o surpriză lui Lucas.

Nu l-am sunat, tocmai ca să fie surprins.
Nu mi-a luat mult să ajung la firmă, şi am urcat direct la etajul cu biroul iubitului meu. Claire era acolo, ascunsă după dosare.

- Bună, Claire.

- Malia...hei. Şi-a aranjat ochelarii,
ieşind de după birou.

- Lucas e disponibil?

- Nu e aici. A plecat acum o jumătate de oră.

- Oh..mersi atunci.

Aşa că l-am sunat. Proastă decizie.

- Bună, iubire.
M-a întâmpinat, dar tonul său era trist parcă.

- Iubitule, ce faci?

- Bine. Sunt la firmă. Am multe proiecte de finalizat.

- OK, ne vedem acasă. Pa

- Te iubesc.

- Şi eu.

Grey tocmai mă minţise.