House of Grey

31. Viaţa mea

După momentele de aseară, aveam nevoie de o pauză. De puţină linişte. Lucas plecase devreme, dar nu înainte să îmi promită că nu vor mai exista trandafiri albi în casă.

Revenind la liniştea de care aveam nevoie, am decis să fac o plimbare. L-am sunat pe Lucas... ca să am consimţământul său.

- Da, iubire.
M-a întânpinat el, parcă îi vedeam zâmbetul care îl avea pe buze.

- Lucas, pot să îţi împrumut maşina? Spune da, spune da.

- Um, desigur, frumoaso. Care dintre ele?

Acum e acum. Spune-i.

- Ăă... Agera.
A urmat un moment de liniște, apoi a râs. Oh, era de bine.

- Malia...

- Voi avea grijă. Promit.

- Of, bine. Să mă suni. Te iubesc.

- Mulţumesc!!!

Yaaay! Am coborât entuziasmată în garaj. Aveam de gând să profit de frumuseţea asta. Cheile le-am găsit rapid; deşi Lucas avea peste 10 de maşini, era doar o singură Agera R. Perfectă.

M-am urcat la volan, era foarte frumoasă şi în interior. Mirosea a piele şi ...a Lucas. Mirosul meu preferat.

Uşa de la garaj s-a deschis încet, în timp ce eu turam motorul. Sunetul era dumnezeiesc. Mă făcea să mă simt puternică.

Zburam pe şosea, parcă pluteam de-alungul coastei. Mirosul valurilor se izbeau de pielea mea. Era pură libertate. Nu voiam să mă opresc niciodată. Puteam face asta încontinuu; să conduc la nesfârşit pe drumurile neîmblânzite.

Deja mă lua cu emoţii, aşa că am oprit lângă plajă. Soarele strălucea cu putere, iar nisipul era fierbinte.
Am înaintat pe plaja goală şi m-am aşezat...câteva clipe am stat în linişte, inspirând aerul sărat. Îmi era dor de casa mea de lângă plajă, dar îmi plăcea şi casa lui Lucas. Dacă aş putea să o mut pe plajă ar fi perfect.

Să reflectăm puţin asupra vieţii mele. Părinţii mei au murit în urmă cu şase luni; e adevărat, ce nu te omoară te face mai puternic; un efect al morţii lor a fost depresia gravă în care am căzut. Credeam că lumea nu mai are niciun sens. Apoi, Dylan m-a dus în casa lui Grey, având în plan să mă îndrăgostesc de el, pentru a-mi reveni. La început, nu am înţeles nimic din ce se întâmpla. De ce s-ar îndrăgosti Lucas de mine. Dar, minunea a fost că planul lui Dylan devenea un succes. M-am îndrăgostit de el, iremediabil. Şi da, datorită lui am puterea să zâmbesc din nou. M-a minţit, a vrut să mă lovească dar în adâncul inimii ştiam că el era potrivit pentru mine. Îmi plăcea să lupt împotriva demonilor săi. Împotriva trecutului nu tocmai fericit.

Îmi uram telefonul. Mereu suna în momente nepotrivite. Ca de exemplu, acum. Iar un mesaj...sigur era de la acel necunoscut.

" Reflectare asupra vieţii, Malia? Ţi-am spus... Lucas nu e un sfânt. Ce ai aflat până acum e o nimica toată"

Panicată, m-am uitat în jur, dar nu era nimeni.

- Până aici! Am luat telefonul şi l-am aruncat în mare, apoi m-am urcat în bestiuţă şi am condus, încă şocată fiind.

Ce naiba era cu toate mesajele astea? ...

Lucas sosise şi el. Sigur aşteptase să îl sun şi luase panică. Ei bine, nu era singurul.

- Malia??
A sărit pe mine când am deschis uşa. Woooow, uşor.

- Lucas, sunt bine.

- Malia, ai zis că mă suni şi m-am speriat!

- Shh...m-am întins şi l-am sărutat pentru a-l calma...

- Unde ţi-e telefonul?
Bună întrebare.

- S-a stricat. L-am aruncat în mare. M-a privit nedumerit apoi a râs, luându-mă de mână.

- Hei, ce-ar fi să mergem să mâncăm ceva? Doar noi doi.

- Sună fantastic. Lasă-mă doar 15 minute.

- Bine, prinţeso.

Am terminat pregătirea repede. Lucas mă aştepta jos, elegant ca-ntotdeauna. Eu am ales o rochie simplă, roz pal şi o pereche de sandale argintii.

- Sunt gata.

- Observ. Să mă ia naiba cât de norocos sunt.
Am chicotit, eu având aceaşi părere despre el.

- Într-adevăr, domnule Grey. Sunteţi norocos.

Locul în care m-a dus era magic. Un local mic, cu lumină difuză şi multe lumânări. Foarte romantic. Sigur plănuise asta dinainte.

- Îţi place?
A întrebat, remarcând faptul că studiam locul.

- E minunat.

- Mă bucur. A luat paharul de vin roşu şi l-a înclinat către mine. Am făcut la fel.

- Pentru noi.

- Pentru noi.
Am repetat după el, apoi am ciocnit paharele. Noi...suna extraordinar. Era extraordinar.