Iubire destinată

Capitolul 8.

A fost o zi ca oricare alta, nu voi uita niciodată data.
Suntem de acord fără să ne gândim la timp şi loc.
Ceva magic s-a întâmplat, zâmbetul tău m-a prins.
Fără permisiune mi-ai furat inima.

Mă apropii mai mult și încep să cânt alături de el.

Și fără să ne zicem nimic, cu o simplă privire începea iubirea noastră.
Tu mi-ai schimbat viața de când ai venit la mine.
Ești soarele ce luminează toată existența mea.
Ești un vis perfect, totul găsesc în tine...
Tu mi-ai schimbat viața, pentru tine am început să cred.
Acum doar buzele tale îmi activează pielea.
Azi nu mai e nicio îndoială, că frica a plecat de la mine.
Și totul datorită... ție.

Atât de frumoasă ești pe dinafară, ca nimeni de pe pământ.
Și în interior locuiește noblețea și bunătatea.
Azi cuvântul Iubire are altă dimensiune.
Zi și noapte cer cerului pentru amândoi.
Acum totul e atât de clar, eu pe tine te iubesc.
Mi-ai returnat iluzia...
Tu mi-ai schimbat viața, de când ai venit la mine.
Ești soarele ce luminează toată existența mea.
Ești un vis perfect, totul găsesc în tine.
Tu mi-ai schimbat viața , pentru tine am început să cred.
Acum doar buzele tale îmi activează pielea.
Azi nu mai e nicio îndoială, că frica a plecat de la mine.
Și totul datorită ție...

Terminăm versurile și mă uit în ochii săi.

- Nu sunt însărcinată. Vrei să știi de ce nu pot fi?
- De ce?
- Pentru că niciodată nu m-am dăruit unui bărbat.

Îl văd mirat de ce i-am spus mai devreme și este ceva normal. Majoritatea fetelor încep viața lor sexuală încă de la 18 ani, însă eu sunt genul de femeie care o va face după ce este dusă în fața stării civile și în fața altarului.

- Îmi pare rău. Nu trebuia să reacționez așa când fratele tău a insinuat asta.
- Nu voi rămâne însărcinată decât după ce mă voi mărita. Poate o să zici că este o prostie, dar eu sunt genul de femeie care vrea să o facă după ce se mărită.
- Puține fete sunt ca tine, știai?
- Cam da.
- Pentru asta te iubesc atât de mult.
- Nu te deranjează faptul că știi tu, sunt virgină?
- Fii atentă la ce-ți voi spune. Vreau să fiu primul, dar și ultimul bărbat în viața ta.

Se apropie de mine, mă sărută blând și pot simți din nou cum fiorii îmi trec pe șira spinării.

- Te iubesc Eduard.
- Și eu te iubesc micuto. Te-am iubit, te iubesc și te voi iubi toată viața mea. Doar moartea este cea care mă va putea despărți de tine.

La cuvintele sale câteva lacrimi îmi cad pe obraji și inima începe să-mi bată mult mai tare. Era prima dată când un bărbat îmi spune aceste cuvinte frumoase. Îl iau imediat în brațe și îl strâng cât pot eu de tare.

După câteva minute de stat și uitându-ne la apa cascadei și la cum curge îmi spune:

- Hai cu mine.
- Unde?
- Într-un loc unde nu am mai fost de mult și chiar îmi este dor.

Am ajuns la fermă și am lăsat caii. Am urcat în mașină și am pornit. Pe drum Eduard a coborât și a cumpărat trei buchete de flori. Ne oprim într-un loc puțin îndepărtat de sat și coborâm din mașină. Mergem puțin pe jos și atunci realizez că ne îndreptăm spre cimitir.

- De ce am venit aici?
- Vreau să vizitez pe cineva.

Trecem pe lângă multe morminte și deja mă lua groaza. Nu prea îmi plăcea să merg prin cimitir încă de când eram mică. Mă sperie și fac orice să-l evit. Se pare că de data asta nu am reușit.