Magicianul

"Joaca" unui copil aproape cuminte și o muscă malefică

Mă apropii de fereastra mare a camerei, privind luna strălucitoare de pe cer. Am deschis larg geamul, iar aerul rece al nopții intră în cameră, făcându-mi pielea de găină.
Afară întuneric, înăuntru întuneric. Greierii cântau serenade afară, în liniștea sfântă a nopții, netulburați.

Ușa se deschise cu un scârțâit. Nu m-am mișcat de la fereastră. Vântul rece al nopții îmi trimitea fiori prin tot trupul. Sau poate era din cauza atingerilor lui.

— De ce nu dormi? spuse el, punându-mi pe umeri o pătura să îmi țină de cald.

Nu i-am răspuns. În schimb, am oftat adânc.

— În 3 zile începe școala... șoptesc.

El mă îmbrățișă pe la spate, lipindu-se de mine.

— O să fie bine, șopti lipindu-și buzele de gâtul meu, făcându-mă să tremur usor.

— Mhmm... șoptesc dându-mi capul mai pe spate, lăsându-i cale liberă spre gâtul meu.
Nu îmi păsa că e greșit ceea ce fac, însă îmi doream să îl simt cu totul. Îmi acoperi palmele de pe pervaz cu ale sale, iar noi parcă am devenit din doi, unul. Lipită de el, mă simțeam... liniștită, liberă...

Am căscat puternic, iar el râse, trecându-și mâna prin părul meu, împingându-mă încet spre pat.

— Nu vreau să dorm, șoptesc.
— Hmmm... păi, mă gândeam să ne "jucăm" puțin, șopti mușcându-mi tare lobul urechii, făcându-mă să gem destul de tare.
— De fapt, somnul e o idee excelentă, spun iar el chicoti.
— Păcat, chiar aveam chef de ceva acțiune, șopti râzând în întuneric.

Se așeză lângă mine și ne acoperi pe amândoi cu pătura, strângându-mă în brațe, temându-se parca să nu mă piardă.
Își ținea picioarele încolacite în jurul picioarelor mele, iar mâinile lui mă imobilizau complet. Am adormit zâmbind, mângâiată de respirația sa caldă și apărată de trupul lui fierbinte.

O mână mare mi se lipește de obraz, iar o presiune destul de mare parcă îmi strivea corpul.

— Diavol împielițat, vino aici, șuieră Anonimul, lovind aerul cu mâna, ca mai apoi să cadă pe mine cu totul.

Se ridică iute, întrebându-mă daca sunt bine.

— Ce ai? șoptesc supărată.
—O muscă ,spuse morăcănos, așezându-se înapoi în pat.

Eu m-am abținut să nu râd, așezându-mă înapoi lângă el, în brațele unui necunoscut ce mi-a schimbat viața într-un mod nebănuit.