VOLUM I Povestea unei criminale: Criminal || One Direction

Chapter 46

After Christamas and New Year

Am sarit din pat ca arsa cand mi-am dat seama ca eram in intarziere. Mi-am luat hainele pe mine rapid, si mi-am lasat parul sa-mi cada pe spate. Mi-am luat geanta si telefonul si am iesit din camera. Am inchis-o cu cheia, apoi m-am indreptat spre scari.

In fata imi aparu un baiat cu mult mai inalt ca mine, saten,  cu o privire blanda si un ten luminos, care nu ma lasa sa trec. Imi zambi dulce, si isi  trecu mainile prin parul sau drept si ciufulit. Am incercat sa ma dau in stanga, insa ma opri. La fel facu si cand am incercat sa ma dau in dreapta. Incepea sa ma enerveze. Zambetul sau era mult prea larg, si prea exagerat.

—Buna, rosti el ranjind, ochii sai verzi fiind luminati de neonul  incetosat de pe hol. Nu cred ca am avut placerea sa ne cunoastem, spuse pe un glas suav, eu pufnind.  Expresia fetei lui deveni serioasa la auzul rasului meu infundat. Am incercat sa trec de el, insa ma bloca lipindu-ma de perete.

—Ai grija, rostesc, dandu-I la o parte mana asezata pe talia mea. Eram nervoasa, si in intarziere, iar acel baiat ma calca pe nervi.  Da-te din fata mea, marai.

—Hm, ce fetita rea avem noi aici, rosti dandu-se la o parte, facandu-mi semn spre scarile din marmura proaspat spalate.

Mi-am dat ochii peste cap si am coborat scarile. M-am grabit spre ora de istorie europeana a domnului Mark. Unul dintre cei mai intelegatori si plictisiti profesori. Nu este foarte batran ceea ce il face usor de influentat. Cu toate astea m-am grabit sa ajung.

M-am asezat in prima banca ca deobicei, langa Odrey, o fata bloda care e una din cele mai petrecarete fete din campus. Nici ea nu stie cum a ajuns la facultate, avand in vedere ca are o gramada de absente si restante. Domnul Mark intra si el in clasa, impreuna cu un tip care-mi parea destul de cunoscut.

—El e tipul cel nou, rosti Odrey zambind. Parea a fi foarte fericita si informata.

Eu habar nu aveam ca urma sa vina un nou tip. Cu noile schimbari din campus, si moartea lu Alexis, m-am ametit de cap. Acum, mai nou, dormitoarele fetelor si cele a baietilor erau amestecate, pentru mai multa

“protectie”.   Arata bine, nu?, ma ghionti Odrey, zambind larg, analizandu-l pe noul coleg din cap pana in picioare. Mi-am dat ochii peste cap si am inceput sa-mi cotrobai prin geanta pentru a-mi gasi caietul de istorie care parca se evaporase.

Elevul nou se prezenta  , numele lui fiind acum stiut de toti din clasa, inclusiv de mine:  Stefan Andrus. Dupa ce rosti cateva lucruri despre el, pasi spre banca in care stateam eu si Odrey. Imi lasa un plic maro pe banca, apoi pleca  in spatele clasei, asezandu-se in ultima banca  de pe randul din mijloc. Am privit plicul pentru cateva minute apoi l-am deschis curioasa. Am ras cand mi-am vazut caietul de isotie in acel plic. L-am scos de acolo, impreuna cu micul biletel de pe caiet. “Data viitoare fii mai atenta!”, era mesajul scris dezordonat pe bilet. In coltul foitei albe era scris un numar de telefon. Probabil era numarul lui. Am mototolit biletul si l-am aruncat in fata clasei, fara ca profesorul sa observe.

Ora incepu, iar eu eram deja plictisita. Toate acele date si numere despre diferiti oamenii ma inebuneau. Istoria nu era una din materiile mele preferate. Odrey isi trimitea mesaje cu diferite persoane, atentia ei fiind clar indreptata spre altceva decat  lectia domnului Mark. 

Incercam sa iau notite, insa cuvintele ieseau prea repede din gura lui, eu ramanand in urma mereu. Am hotarat sa las pixul jos, si sa-mi concentrez atentia pe altceva.  Cand am vrut sa-mi scot telefonul din buzunarul blugilor negri, se sunase, domnul Mark fiind dezamagit ca nu termina lectia. Am iesit din clasa printre primii, Emyli intampinandu-ma zambareata.

—Cum a fost ziua ta?, ma intreaba luandu-ma de brat. A mea a fost oribila. Mai ai doar doua ore, nu-I asa?, intreba plictisita.

—Da, asa cred, rostesc uitandu-ma peste orarul de pe telefon. Louis nu-mi dase niciun semn. Am gandit ca probabil era ocupat cu o inregistrare, sau o sedinta foto, sau orice altceva legat de trupa. Mi-am inchis telefonul si i-am dat drumul in geanta. Era ora de masa, asa ca toti studentii ne-am indreptat spre cantina. Emyli insista sa ne asezam la masa cu Alex, James si  Jacob. Nu mai vorbisem de ceva timp cu cei trei nebuni. Emyli accepta idea despartirii de Alex, asa ca acum erau prieteni. Ne-am asezat la masa cu ei, si am inceput sa ne facem planuri pentru weekend. Louis urma sa vina in campus, asa ca nu prea imi placeau ideile despre petreceri si iesiri tarzii. Niall nu era prin preajma. Ultima oara cand il vazusem, fusese cam acum o saptamana, cand isi dupuse certificatul de plecare. Se pare ca presiunea il facu sa renunte la spionat.