Your Babysitter

Capitolul 11.

Grey's p.o.v.

Ieșind din duș, las să îmi scape un oftat în timp ce îmi pun un prosop în jurul taliei. Dușurile și să vorbesc cu Black mereu mă ajută să mă relaxez când sunt... deprimat. Nu că aș fi deprimat acum, mă simt mai bine după ce am vorbit cu Amarillo. Sincer vorbind, mă așteptam să mă doară capul după conversația noastră și la mai mult flirt. Că veni vorba de flirt...

Mă usuc cu prosopul, apoi îmi iau niște haine confortabile pe mine. Îmi pun un prosop uscat în jurul gâtului și încep să îmi șterg părul cu o mână, în timp ce cu cealaltă îmi iau telefonul și pozez prosopul ud.

- O poză reușită.

Spun eu cu voce tare în timp ce priveam ecranul luminos. Îmi pun telefonul într-unul din buzunarele pantalonilor mei, apoi ies din baie și mă îndrept spre camera mea.

- Grey, ai terminat?

Se aude vocea lui Black întrebând.

- Trebuie să îmi usuc părul!

Spun eu, amintindu-mi că încă aveam prosopul în jurul gâtului și părul ud. Aud un schimb de replici între Black și Shiro, dar aleg să le ignor și să îmi văd de treabă. Intru în camera mea și, la scurt timp, aud o bătaie în ușă.

- Intră.

Spun fără prea mult entuziasm. Dau cu ochii de Shiro și dintr-odată nu prea mult entuziasm a devenit zero entuziasm sau minus entuziasm, dacă există așa ceva.

- Ce cauți tu aici?

Întreb eu, confuzia putându-se citi clar pe fața mea. Nu prea sunt expresiv, la o primă vedere nu îți poți da seama cum mă simt, dar sunt vreo câteva expresii care se văd pe fața mea și pot fi descifrate foarte ușor, precum confuzia sau supărarea. Azul își dă seama imediat când nu mă simt bine, ceea ce e de-a dreptul enervant uneori.

- Black a zis să te ajut să îți usuci părul.

Spune Shiro, băgând cablul feonului pe care îl avea cu el în priză. Trage scaunul de la biroul meu și îmi face semn să mă așez, dar eu rămân pe loc și continui să îl privesc nedumerit.

- De ce?

Întreb eu ușor sceptic. Nu sunt un copil, pot să fac asta și singur, plus că nu îmi place să mi-se atingă părul. E o chestie pe care o urăsc cu toată ființa mea, poate pentru că am fost mereu tras de păr când eram mic și locuiam la orfelinat, poate pentru că am un complex legat de părul meu, oricum ar fi, nu îmi place ideea ca altcineva decât mine să își treacă mâinile prin el. Mă rog, uneori îl las pe Black să o facă, dar asta pentru că lui îi place să mă alinte și să mă ciufulească, iar mie îmi place să îl văd fericit. Gen, treacă de la mine pentru că ești tatăl meu și te iubesc, dar în rest nimeni să nu se apropie de mine!

- A spus că îți ia mult când o faci singur și nu vrea să răcești.

- Aha...

Spun eu mușcându-mi ușor buza de jos, în timp ce mă gândeam ce e de făcut. Îmi trec o mână prin păr, apoi spun:

- Nu am încredere în tine.

Shiro își închide ochii inspirând adânc, apoi expirând ușor. Îl privesc și observ cum expresia de pe fața lui se întristase puțin. Am exagerat? Nu voiam să îl supăr sau ceva, am spus doar ceea ce simțeam. Mi-e greu să am încredere în el când e mereu așa distant.

- Nu te voi trage de păr, dacă de asta îți e frică. Doar îți usuc părul, pentru că așa a spus Black.

Mă asigură el, privind în altă parte. Oftez ușor, apoi mă apropii de el și mă așez pe scaunul din fața lui.