Your Babysitter

Capitolul 56.

Grey's p.o.v.

- De ce te uiţi la mine?

Întreabă Azul, trăgând cu coada ochiului la mine, care eram întins pe bancă cu capul pe brațe, întors în direcția lui.

- Unde scrie că n-am voie?

- Chiar aici.

Spune el, întinzându-mi o bucata de hârtie pe care scria:

Nu ai voie să te uiţi la mine.

Iau foaia de la el și o analizez atent, apoi îmi iau un pix din penar și încep să o "corectez".

Nu ai voie să te uiţi la ⬇mine. 💕
altceva, în afară de

Îi dau hârtia înapoi, cu un zâmbet pe buze, în timp ce mă întorc la poziția mea inițială. Încep să râd ușor când îl văd pe Azul începând să roșească, în timp ce citea scrisul. Îmi aruncă o privire încruntată, apoi pune bucata de hârtie printre filele caietului și continuă să copieze ce scria pe tablă, iar eu continui să îl privesc. După câteva secunde în care sunt complet ignorat, mă încrunt ușor și îmi pun mâna pe piciorul lui.

- Ia mâna de pe mine, suntem la oră, mai mult chiar la ora tatălui tău.

Șoptește Azul, privind în continuare în față.

- Grey, știu că Azul e mult mai interesant decât mine și lecția mea, dar ai putea să nu te mai uiți la el și să fii atent la tablă?

Întreabă Black, ămm... profesor Black.

- Cum ar fi să îl scoateți pe Azul la tablă? Așa aș putea să fiu atent la amândoi în același timp!

- Dar cum ar fi să te scot pe tine la tablă ca să poată Azul să fie atent și la tine și la tablă?

Ar fi o alternativă bună, decât să mă ignore. Mă rog, nu mă ignoră, se preface că mă ignoră pentru că îi e jenă să recunoască faptul că și el vrea să se uite la mine.

- Dacă mai ești impertinent și nu ești atent la lecție, vă despart. Vă mut în alte bănci tot restul anului. Nu. Mă. Provoca.

Continuă el, punând accent pe fiecare cuvânt în parte.

- Îmi cer scuze, nu se va mai întâmpla.

Spun eu, mușcându-mi ușor buza de jos. Black oftează, apoi se întoarce înapoi la tablă și continuă să predea, până când, după vreo zece minute, Azul îl strigă. Îi ofer o privire confuză lui Azul și îl întreb ce s-a întâmplat, iar el îmi spune doar că a terminat de rezolvat un exercițiu pe care eu nici nu m-am apucat încă să îl copiez de pe tablă, dacă pot să menționez asta.

- Da, Azul? Ce s-a întâmplat?

Întreabă Black, venind în dreptul băncii noastre.

- Am terminat de rezolvat exercițiul.

Spune Azul, întorcând caietul spre Black pentru a-i arăta ce a scris. Black se apleacă și citește ce a scris Azul, apoi se ridică și zâmbește, în timp ce caută ceva prin buzunare.

- E corect, bravo! Uite.

Spune el, lipind un sticker sub forma unei steluțe aurii pe caietul lui Azul. Privesc la sticker-ul lui Azul, apoi la celelalte stickere din mâna lui Black, iar apoi spre Black însuși cu o expresie confuză.

- Am învățat de-a lungul timpului că elevii, indiferent de vârstă, tind să fie mai atenţi și să lucreze mai mult dacă primesc un stimulent.