BTS reacționează

Cap V

Când te simți urmărită

Kim Namjoon

Era ora nouă, afară era beznă datorită anotimpului geros. Namjoon ar trebui să ajungă acasă cam în două ore, așa că ai fost până la un magazin non-stop pentru a cumpăra câte ceva pentru ai putea pregăti iubitului tău ceva bun. Nu ai avut cum să iei mașina căci a ta era în service iar Namjoon era plecat cu cealaltă mașină la servici. În timp ce mergeai puteai auzi pași în urma ta, te-ai oprit iar aceștia s-au oprit o dată cu tine, ai crezut că poate este totul în imaginația ta dar sentimentul de neliniște și faptul că mai aveai ceva  de mers până acasă nu te prea ajuta, așa că ai hotărât să îl suni pe Joon

Rm: Alo? Da iubito, s-a întâmplat ceva?

Y/N: Nu doar că.... vorbește cu mine.

Rm: Iubito? Ce se întâmplă?

Y/N: Trebuie să se întâmple ceva ca să te sun?

Rm: Nu e vorba de asta iubire, doar că tu nu mă suni decât când am pauze iar acum exersam coregrafia, știai programul, de aceea sunt puțin îngrijorat. Acum ai de gând să îmi spui?

Y/N: Ah, păi vezi tu, m-am dus până la acel magazin non-stop și...

Rm: AI ÎNNEBUNIT?! IUBITO E BEZNĂ AFARĂ IAR TU ACUM EȘTI SINGURĂ SINGIRICĂ PE STRADĂ?! ACEL NON-STOP E DESTUL DE DEPARTE

Y/N: Yah nu țipa, calmează-te, am ieșit să cumpăr câte ceva și te-am sunat pentru că...

Rm: Pentru că?

Y/N: Cineva, adică simt că cineva mă... urmărește

Spui șoptit pentru a nu atrage atenția

Rm: Nu, nu, nu, cred că glumești! Unde ești acum?

Y/N: Nu glumesc, simt că se apropie de mine mai mult, Joon... imi este frică

Rm: Rahat! Calmează-te iubito, spune-mi unde ești!

Y/N: Ăm acum trec pe lângă parcul acela micuț

Rm: CUM?! MAI AI JUMĂTATE DE ORĂ PÂNĂ ACASĂ, Y/N!!

Y/N: Yah Joon, știu că ești îngrijorat dar,țipând nu mă ajuți, chiar îmi este frică

Rm: Continuă să mergi și nu întrerupe apelul, mă pornesc acum spre tine

Y/N: Te iubesc Joon!

Rm: Și eu iubito, ai grijă!

După fix 3 minute auzi pași grăbiți . Ai tresărit și te-ai întors speriată, atunci când cineva te-a prins în brațele sale. Ai încercat să țipi dar el ți-a pus imediat mâna la gură și te-a lipit de peretele rece. Țineai ochii închiși, îți era frică să te uiți, credeai că aici îți e sfârșitul

Y/N: Te iubesc Namjoon

Ai spus în șoaptă crezând că nu îl vei mai vedea, lacrimi formându-se ușor în ochii tăi.

X: Și eu te iubesc piticot!

Cunoșteai vocea dintr-o mie

Y/N: Jooonnnnieee!

Atunci ai sărit în brațele lui plângând, scăpând cumpărăturile

Rm: Shh, sunt aici, gata, nu mai plânge. Așa de tare te-ai speriat gândăcel?

Ai dat afirmativ din cap uitându-te la el cu o față de copil nevinovat. Acestuia îi scăpă un râset și îți ciufulește părul.

Y/N: He.. hey!

Rm: Hai acasă micuțo, să nu mai ieși vreodată singură pe la orele astea, altfel ne supărăm!

Te uitai în ochii lui. Avea o față serioasă care, trebuie să recunoști, te speria puțin

Y/N: Promit... imi... imi pare rău.

Spui uitându-te în jos jucându-te cu degetele

Rm: Of, tu figură, haide, e frig și nu vreau să îmi răcești.

Ai zâmbit la spusele lui. Te-ai ridicat pe vârfuri și i-ai prins buzele într-un sărut scurt plecând spre mașină rușinată

Rm: Yah, vreau mai muult! Y/N! Aish, vezi tu acasă!