BTS reacționează

🤭

Jung Hoseok

Suntem căsătoriți deja de 2 ani. Tot acest timp a fost ca un vis pentru mine. Cei mai buni prieteni din copilărie, și-au promis cândva că își vor petrece viața împreună, că vor fi acolo unul pentru celălalt. Hoseok iubește, nu, adoră copii. Mereu când ieșiți la plimbare în zilele voastre libere, el preferă să meargă în parcul din cartierul vostru știind că este plin de copilași de la mare la mic. Se joacă cu ei fotbal, șotron, dansează, ba chiar le cumpără înghețată. Azi era una dintre puținele voastre zile libere așa că, după ce ați lenevit unul în brațele celuilalt ați decis să faceți o plimbare.

Jh: Iubito, să mergem în parc iar!

Y/N: Dar am fost și ultima dată.

Jh: Știu, dar vreau să îi întâlnesc pe cei mici.

Te uitai în ochii lui observând cum o dată ce auzea sau spunea cuvântul parc și cei mici, ochii îi strălucesc iar zâmbetul îi este până la urechi.

Y/N: Fie..

Ajunși în parc, v-ați așezat pe o bancă. Te așteptai ca Hoseok să se ducă țintă spre cei mici dar nu, primul lucru pe care l-a făcut a fost să te prindă de mână și să te tragă cu el până la locul de joacă.

Jh: Haide, va fi distractiv. Vei vedea.

Fără să mai stai pe gânduri, l-ai lăsat să facă ce vrea. Te bucura faptul că e atât de entuziasmat. Te-a făcut să nu te mai gândești și să te joci și tu o dată, nu strică. Și spre surprinderea ta, soțul tău avea dreptate. Chiar este distractiv, într-un fel sau altul, când îi vezi zâmbind și râzând cu gura până la urechi, parcă uiți de toate. După ce toți ați luat o pauză, v-ați așezat pe asfalt fără să vă mai gândiți că hainele vi se pot murdări și l-ați așteptat pe Hoseok, care a promis că aduce înghețată pentru toată lumea. Imediat ce Hobi și-a făcut apariția în parcul de joacă, toți au început să țipe de bucurie. Fetițele țipau Hobi oppaa iar băieții Hobi hyung, ceea ce îi făcea inima soțului tău să se topească. În mintea lui se gândea cum o să reziste când cineva îl va striga cândva appa. Numai gândul îl făcu să zâmbească involuntar. În timp ce savurați înghețata, discutați despre diferite lucruri și ascultați curiozitățile micuților. Tu țineai o fetiță în brațe de vreo 3 ani ajutând-o să mănânce înghețata iar Hoseok ținea în brațe un băiețel care părea mai mare decât fetița cu un an. Admirând cu mai multă atenție chipul fetiței din brațele tale, te gândeai și tu cum ar fi să ai și tu propria ta fetiță. Nasul ei era murdar de înghețată, la fel ca și gurița. Părul îl avea prins în două codițe scurte și cârlionțate. Purta o rochiță roz și la gât si mâini avea fel de fel de lănțișoare, brățări și inele în formă de fluturaș, cu barbie. O dată ce ți-a observat privirea asupra ei, fetița și-a scos capul din înghețată, zâmbindu-ți cu cei 3 dinți lipsă, făcându-te să râzi la drăgălașenia ei.

X: Oppa tu ai copii?

Primul lucru pe care l-ați făcut amândoi, din instinct, a fost să vă uitați unul la altul. După secunde de holbat simțeai cum obrajii tăi se înroșesc așa că ai lăsat capul în jos, făcându-l pe Hoseok să iasă din mica transă, întorcându-și capul spre cine l-a întrebat, dând din cap negativ făcându-i pe cei mici să scoată sunete de uimire.

Y: Nu-i nimic hyung, poți fi tu tatăl meu, tati nu se va supăra.

J-hope zâmbi la spusele băiețelului din brațele sale, gâdilându- puțin obținând în schimb râsete colorate.

După încă o oră de pălăvrăgeală, părinții au venit pe rând să își ia copilașii acasă după o zi lungă. Ținându-vă de mână, ați pornit în pași leneși spre casă admirând soarele care apunea printre blocuri, razele sale dispărând ușor în noapte. Ajunși acasă, ați decis să faceți fiecare câte un duș și după să mâncați cina. Puteai observa că de la acel incident din parc  pare mai retras? Parcă ar vrea să îți spună ceva dar îi este frică.

Jh: Mergi tu prima la duș, eu voi aștepta.

Fără să scoți un sunet ți-ai luat hainele de schimb și ai intrat în baie.
După un duș fierbinte în care nu ai putut să te relaxezi nici măcar pentru o secundă gândindu-te numai la comportamentul schimbat brusc al soțului tău, te-ai schimbat repede si ai ieșit pentru a-l lăsa pe Hoseok.
Când ai ieșit ai fost întâmpinată de un Hobi care se uita într-un punct fix, stând în mijlocul patului. O dată ce privirea lui o întâlnise pe a ta, acesta s-a ridicat serios și te-a luat de mână așezându-te în fața lui pe așternutul moale. Te privea în ochi fix iar înainte să întrebi ce se întâmplă te-a oprit.

Jh: Vreau un copil.

Wah, te-a blocat complet. Stăteai și îl priveai cu gura între deschisă și cu ochii mari. Nu știai ce să spui, ți-a spus totul atât de repede și direct. Te-a luat prin surprindere, fără să îți mai lase timp să reacționezi. Văzându-ți expresia și faptul că nu spui nimic, Hoseok în gândul lui primi răspunsul tău. Cu un oftat amar se ridică de pe pat privindu-te dezamăgit.

Jh: Uită, mă duc să fac duș.

Imediat ce ai auzit ușa de la baie închizându-se ai vrut să te duci la el dar ușa era încuiată, ceea ce nu prea se întâmplă. Mereu când faceți duș lăsați ușa descuiata deoarece sunteți destul de obișnuiți unul cu celălalt. De data asta trebuie să fie supărat pe bune. Renunțând să bați la ușă și să creezi un scandal ai decis să te duci să pregătești masa. Hoseok a ieșit din baie fiind întâmpinat de mirosul îmbietor al mâncării tale fabuloase. Cu toate asta, nu mai avea nici un apetit. S-a așezat în pat verificând-și rețelele sociale doar pentru a încerca să se distragă de la cele întâmplate. Văzând că el nu prea mai avea de gând să coboare ai decis să te duci tu după el.

Y/N: Hobi...

Y/N: Dacă nu vrei să vorbești cu mine, măcar mănâncă, te rog...

Uitându-se la ochii tăi de cățeluș pentru o secundă, acesta a oftat și s-a ridicat din pat îndreptându-se spre bucătărie. În timp ce mâncați era o liniște ca de mormânt. Nu mai suportai tensiunea din aer așa că ai lăsat tacâmurile jos făcând un mic zgomot ce l-a făcut pe Hoseok să își ridice într-un sfârșit ochii din farfurie.

Y/N: Uite..

Jh: Nu e nevoie să explici Y/N, înțeleg dacă nu vrei să ai un copil cu mine, nu voi mai întreba.

Y/N: Aish, mă vei lăsa o dată să vorbesc? Ascultă ce am de spus.

Y/N: Îmi pare rău pentru mai devreme doar că eram luată prin surprindere, totul a fost atât de brusc încât nu am apucat să reacționez. Vorbim de un copil aici Hoseok, este un subiect extrem de delicat. Nu putem lua decizii atât de ușor fără să ne gândim la consecințe, la responsabilități....

Hoseok doar stătea și asculta fiecare cuvânt pe care îl spuneai așteptând să îți termini ideea.

Y/N: Dar pentru că știu că, vei fi mereu alături de mine, îmi voi asuma această responsabilitate.

Privirea lui Hoseok iar o întâlnise spre a ta. Ochii săi erau plini de speranță. Buzele sale încercau să se curbeze într-un zâmbet iar tot ce voia acum era să țipe, dar încerca să rămână calm.

Y/N: Întrebarea e... crezi că suntem pregătiți pentru asta? Crezi că... voi fi o mamă bună?

Jh: Despre ce tot vorbești Y/N? Normal că vei fi o mamă bună. Vei fi cea mai bună mamă din întreaga lume, nu, din întregul univers. Vreau să încep o familie cu tine Y/N. Te iubesc atât de mult și am știut din prima că tu ești. Tu ești cea care îmi va fi iubită, soție, mamă a copiilor mei. Vom fi cei mai minunați părinți. Chair dacă vom întâmpina greutăți. Vom trece peste împreună. Ne vom documenta, ne vom interesa, vom întreba, vom căuta. În ziua de azi e foarte ușor să găsești sfaturi, fie ele de la adulți sau de la fel de fel de site-uri de pe internet. Vom reuși.

Y/N: Atunci... se pare că vom avea un copi!

💜💜💜
Trebuia să îl postez sâmbătă, dar am avut câteva blocaje, cred că se cunoaște😅. Scuze dacă găsiți greșeli.😬
Sper că vă place. 💟
💜💜💜