Mesaje anonime

Capitolul 41

Soarele a pătruns jucăuș, desenând cu ajutorul razelor sale, un model pe perete. M-am întors pe partea cealaltă, unde Aiden dormea liniștit. Buzele sale umflate erau întredeschise, așa că m-am aplecat să-l sărut.

Am sperat ca acest "bună dimineața!" să aibă un efect asupra sa, dar uite-l la câteva minute încă dormind dus. M-am ridicat, pregătită să fac un duș și să-mi încep ziua în cel mai frumos mod. Aveam să pregătesc un mic de jun special, mai ales că am sărit peste cină aseară. Am dormit mai bine de paisprezece ore și asta se întâmplă la mine foarte rar.

Am intrat în baie și mi-am lăsat hainele să facă contact cu gresia rece. Am pornit apa și m-am aruncat în cabina de duș, mult prea mare. Picăturile călduțe îmi biciuiau pielea, dar într-un mod plăcut. Mi-am masat corpul cu un gel de duș ce a înmiresmat întreaga baie.

Am pus un prosop pe mine și m-am privit în oglină. Categoric nu arăt ca Freya sau Hayley. Amândouă au corp de felină, păr moale și piele atât de perfectă.

Am și eu plusurile mele, forme atrăgătoare, păr creț și ochi migdalați. Poate că-l atrag lucrurile astea pe Aiden sau poate că nu. Însă aseară, l-am auzit. A zis că simte ceva pentru mine. De ce să mint? Inima mea bătea ca nebuna.

M-am îmbrăcat în ceva comod și am coborât la bucătărie. Mi-am ales toate ingredientele din dulap și le-am pus în ordine pe masă. Aveam să fac clătite, omletă și lapte cu ciocolată. Niciunul nu ne dăm în vânt după cafea, așa că m-am gândit la o alternativă gustoasă.

Am pornit un playlist de melodii pop, care speram să coloreze atmosfera. Și așa a făcut! Nici nu mi-am dat seama când au trecut două ore, dar în sfârșit masa era pregătită. Am oprit muzica și am auzit apa curgând, semn că s-a trezit și Aiden.

Am uns o clătită cu gem și am rulat-o. Au ieșit incredibil de bune.

-Neața, iubire!

Un Aiden, incredibil de sexy a apărut în tocul ușii. S-a sprijinit de acesta. Purta doar un prosop alb, în jurul șoldurilor. Restul corpului, bine lucrat îmi era tablou.

-Neața, spun și mă ridic. Am pregătit masa.

-Ce iubită bună am!

Vine și mă sărută, apoi se așează la masă, neștiind ce să guste mai întâi.

-Azi mergem la sediu, spune însesând o bucată de omletă în gură. Este posibil să fim atacați la noapte.

-Acasă?

-Nu, la sediu. Au cumpărat niște arme noi și vreau să le văd înainte să le folosim. Poate te învăț cu ocazia asta să țintești.

-Nu cred că sunt capabilă să trag cu arma.

-Abygail, ești cea mai curajoasă fată pe care o știu. Ai venit singură, singurică în gura leului fără să știi ce te așteaptă și mai presus, te-ai îndrăgostit de un golan.

Roșesc instant. De unde știe că m-am îndrăgostit? Iau o gură din cană.

-Posibil, spun după ce mă gândesc puțin. Vreau să te întreb ceva.

-Spune!

-Sunt șanse să ne întâlnim cu Eric?

Pufnește și trântește clătita în farfurie.

-Acum totul e despre el, Abygail?

-Nicicum, doar vreau să mă asigur că nimeni nu reușește să dărâme ce am reușit să clădim.

-Nu te-am întrebat dacă vrei să fii iubita mea.

-Contează asta?

Da, contează mai mult decât crede el, dar nu sunt o papă lapte. Nu vreau să creadă că aștept să mă întrebe. Mă mulțumesc și cu semi realția pe care o avem.

-Abygail, nu sunt prost, iar tu ești înnebunită după romantism. Deci, cu ocazia asta, vrei să fii iubita mea?

-Da!

-La răspunsul ăsta mă așteptam. Acum hai, repejor! Îmbracă-te în ceva comod, negru de preferință și nu scurt, ca ieri!

Îmi dau ochii peste cap și îmi spăl farfuria. Aranjez puțin prin bucătarie, apoi urc. Îl ascult pe Aiden și îmbrac niște colanți negri, lungi și groși și un hanorac de-al lui.

****

-Ești pregătită, iubito? Mă întreabă când oprește la semafor.

-Mi-e frică. Nu vreau să pățești ceva!

-Și eu vreau să nu-ți mai faci atâtea griji. Nu-i prima dată când trag cu arma!

-Dar la mine da și e posibil să vă încurc și-și-

Se întoarce și-mi pune un deget la gură. Poate aberez, dar chiar nu am tras cu arma și nu am omorât oameni, ca el.

-Ai omorât oameni?

Se încordează și pornește în trombă, lăsând praf în urmă.

-Nu vreau să vorbesc despre asta!

-Bine.

-Nu te supăra, dar nu mi-e ușor. E riscul meserieri.

-Îmi place de tine și așa, Aiden. Nici oamenii ăia nu sunt niște sfinți, iar tu ți-ai apărat prietenii. Aiden, încetează să crezi că ești un monstru! Eu am văzut latura ta frumoasă, ești un om bun, chiar dacă ascunzi asta.

-Știi de ce nu am vrut niciodată o iubită?

-Hm?

-Nu am vrut să am o slăbiciune...

*****************

Another one! Încep să-l iubesc pe Aiden rău de tooot😍 Să-mi spuneți păreri, sugestii și tot tacâmul!

Lectură plăcută, cititori!