Capitolul 33

41 2 0
                                    

Mă trezesc înaintea alarmei pe care o pusesem oricum foarte devreme. Mă ridic rapid și încerc să nu pierd timp deloc pentru că fiecare secundă este importantă în acest joc nebun.

Mă îmbrac normal. Nu știu ce trebuie să port când mă întâlnesc cu un cap de mafie. Cu un mafiot.

Toată noaptea m-am gândit la cum o să fie și pot să spun că am pregătit fiecare moment în detaliu. De la cum o să mă prezint, până la gesturi. Vreau să-i ajung sub mânecă și să-l distrug pe Eric.

Merită.

Mă încalț fix când sună alarma și cobor fară să fac prea mult zgomot. Iau un măr din fructieră și mușc rapid.

Deschid telefonul și pun pe Google Maps locația unde ar trebui să fiu în fix o oră. Drumul nu este foarte lung, de aceea decid să merg pe jos. Poate fac o impresie bună. De fapt, făceam o impresie mult mai bună dacă ieșeam dintr-o mașină scumpă. Păcat, încă depind de părinții mei.

Îmi pun căștile în urechi și o iau la pas pe străzile goale. Văd un om o dată la câteva minute, iar de mașini nici nu mai zic. De obicei nu-i chiar atât de pustiu la șase dimineața.

Nu înțeleg de ce a planificat întâlnirea atât de dimineață, poate fi văzut de poliție și nu cred că este tocmai o plăcere pentru el. Îmi este frică. Nu știu dacă de persoana pe care tocmai o voi întâlni, sau de ce se va întâmpla după. Nu sunt nici musculoasă și nici înaltă. Nu știu cu ce pot ajuta în mafia asta.

Mama este mândră de mine că mi-am revenit într-un final după crima pe care am făcut-o, iar eu mă pregătesc să fac mai multe. Mă gândeam că pot să ajut la acte sau să spăl pe acolo. Nu contează ce, important este să-l înnebunesc pe conducător. Nu știu ce părere o să-și facă Eric despre mine. Probabil crede că sunt o copilă acum, dar sper să-i demonstrez că se pot face multe și la vârsta mea.

În curând o să fiu majoră și el nici nu o să mai fie considerat pedofil. Urât cuvânt, pedofil. Sună exact ca, criminal, dar spus altfel.

Nici nu-mi dau seama când mă anunță vocea robotică că am ajuns la destinație și mă opresc brusc, privind în jur. Este partea opusă a orașului, bine cunoscută pentru dispariții bizare și pentru jafuri. Acum chiar îmi dau seama, ce caut eu aici?

Zâmbesc trist și înaintez, căutând cu privirea ceva sau pe cineva. E urât că nu știu ce caut.

-Tu trebuie să fii Abygail, corect?

Mă întorc la foc automat spre vocea groasă ce mi-a rostit atât de senzual numele. Îl privesc și pentru a o suta oară pe ziua de astăzi, nu înțeleg ce naiba fac.

Are un ten măsliniu și ochi de un verde aprins, ce se potrivesc perfect cu părul șaten, ușor ondulat și cu buzele cărnoase. Barba abia bărbierită îi scot în evidență trăsăturile frumoase ale feței. Este un bărbat frumos.

-Da, spun și întind mâna. Abygail.

-Noi nu dăm mâna. E un gest pentru papă lapte, spune iar eu îmi duc mâna la spate. Pari micuță, continuă rânjind. Numai bună.

Mă uit la el și nu știu ce să spun. El este capul mafiei?

-Nu te-ai prezentat.

-Aiden, răspunde nonșalant, ridicându-și sprânceana. Nu ești majoră, iubire?

Nu știu ce să spun.

-Depinde, te încurci cu minore?

-Specialitatea mea.

Este atât de sexy, mișcările lui, zâmbetul. Poate am și alte motive să intru în bucluc.

-Poți să nu te mai holbezi la mine și să-mi spui de ce ne aflăm aici, mă întreabă apropindu-se mult prea mult de mine.

Îi simt suflarea pe fața mea și din instinct mă dau doi pași în spate.

-Vr-Vreau să intru în mafie, șoptesc bâlbâindu-mă.

-Chiar nu mai erau fete la produs.

Dă o roată în jurul meu și mă analizează din cap până în picioare. Poate trebuia să îmbrac ceva mai elegant.

-Ești frumoasă, spune și-și pune mâna pe obrazul meu. De ce vrei să mergi la produs? Cu corpul ăsta poți face atâtea, spune și rânjește.

-Nu, nu vreau la produs. Vreau să fac alte chestii, spun mai mult în șoaptă.

-Nu ne aude nimeni aici. De ce crezi că am ales locul ăsta? Și ce chestii vrei tu? Întreabă cu un zâmbet mai mult decât pervers.

-Nu la asta mă gândeam, Aiden. Vreau să fac ce faci și tu.

-Ești prea fragilă, nu poți să omori nici un gândac.

Râd și imediat după rânjesc.

-Am omorât un om.

Face ochi mari și mă apucă de talie, trăgându-mă lângă o mașină scumpă. Îmi face semn să intru pe scaunul din dreapta, iar el se urcă la volan.

-Și vrei să te scot din căcatul ăsta, iubire?

-Vreau să fac ca tine, înțelege o dată.

-Adică vrei să fii un monstru?

-Mai mult decât atât.

***********

V-am spus că am din nou un apetit imens pentru scris. Promit să postez cât de des pot, până atunci vă las să vă delectați cu Aiden.

Lectură plăcută!

Mesaje anonime Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum