Mesaje anonime

Capitolul 1.

Ziua 1.

Mesajul primit de la o sursă necunoscută acum câteva secunde, a făcut-o să se simtă pe Abygail super ciudat.

Anonim: "Bună. Cum te mai simți?"

Aby: "Cine eşti?"

Anonim: "Nu-mi pot dezvălui identitatea secretă, scumpo."

Aby: "Atunci nu are rost să vorbim."

Anonim: "Ba chiar are."
SEEN
"Acum nu mai răspunzi?"
"Îmi place sutienul tău crem."
"Mai bine rochia aia neagră, aia roz e naşpa. Nu-ți dezvălui atât de mult sânii."

Aby: "CUM MĂ VEZI?"

Anonim: "Nu trage perdelele. Nu are rost. Te văd peste tot."

Aby: "Doamne, dacă nu încetezi, o să contactez poliția. Clar?"

Anonim: "Ba nu, nu o să faci asta. Ştiu că vrei să vorbeşti cu mine. Ştiu multe. Dacă mă dai pe mâna poliției, nu o să fie deloc ok, crede-mă."

Aby: "Eşti Erick? Sau Elvir? Tamara? Mishel? Valeria?"

Anonim: "Nu, nici unul din prietenii tăi. Adică clar din cei mai buni. Şi nu, nu sunt Ymir. Şi nici Clara, stai liniştită."

Aby: "Cum? Cum ştii toate astea?"

Anonim: "O să te mire câte ştiu, aşa că nu dezvălui tot de o dată. Şi nu te mai gândii cine sunt. Nu are rost. Nu are rost nimic."

Aby: "Atunci nu are rost nici să vorbim, nu?"

Anonim: "Ba are. Crede-mă am prins tot curajul din lume să-ți dau mesaj."

Aby: "Lasă. Eu mă culc. Noapte bună!"

Anonim: "Mai întâi, trage din nou perdelele. Nu vreau să te vadă şi altcineva aşa. Noapte bună! Te iubesc!"

****

Da, am căutat să schimb un pic stilul meu. Vreau să încerc şi altceva, aşa ca am zis să încerc să scriu mult căutatele cărți 'anonime'.

Primele capitole nu o să fie prea lungi, deoarece nu vreau să introduc acțiunea aşa repede.