Băiatul din vecini.

Capitolul 10.

Nu se mai auzea nimic, "au plecat deja?".

- Gata! Acum putem vorbi in liniste! Cine era ala?

- Taylor

- Tipul de la rampe?

- Da.

- Sper ca nu te-ai suparat, i-am trimis pe toti la casele lor.

- Mersi! Stiam ca nu trebuia sa dau petrecerea. Daca afla ai mei.

- Atunci... de ce ai dat-o?

- Jess, a vrut!

- Jess? Si tu te ei dupa ea?

- Cam...da. Vreau sa raman singura.

- Inteleg! Lory, suntem prieteni, intodeauna am fost, cu toate ca tu nu vroiai acest lucru. Daca vrei sa vorbim, stii unde ma gadesti?

Eram constransa de situatie, vroiam sa vorbesc cu el dar imi era rusine.

Juss, se ridica in semn de plecare.

- Stai! Imi pare rau de tot ce am crezut despre tine, am judecat fara sa te cunosc cu adevarat. Iar Tay!!! Il placeam ! Ok? L-am placut de cand ma stiu iar cand Jess...

- Stai! Jessica? Ce treaba are?

- Ea ma ajutat sa zicem sa ma intalnesc cu el.

- Nu vreau sa judec , dar o prietena nu iti face probleme. Jessica, e mult prea rebele pentru tine. Nu ma intelege gresit, nu iti zic sa nu vorbesti cu ea, iti zic sa nu te mai iei dupa ea.

- Nu vroia sa se ajunga aici! ( dau marunt din buze)

- Dar sa ajuns!

- Uite cum sta treaba, imi esti simpatica dar ai grija cu Jess. Esti mult prea cuminte. Raspunde-mi sincer. Jess a facut-o!?

- Ce intrebare e asta?

- Te-am intrebat pentru ca nu trebuie sa o iei ca exemplu.

- Sa schimbam subiectul!

Ma apropi de Juss, imi facuse bine, vorbind cu el. Oficial nu il mai placeam pe Tay, el vroia sa....sa se culce cu mine, nu ma placea. Juss, ma tinea strans in brate, incerca sa ma consoleze, plangeam in ho-hote, eu eram de vina, eu m-am incurcat cu Tay. Stateam cu capul pe pieptul lui Juss, nu ii placea sa ma vada in starea asta, il durea simteam asta, Jess era la usa nu indraznea sa intre. In final adormisem in bratele lui.

- Cum se mai simte? ( cu un strop de vinovatie in voce)

- Mai bine! A adormit.

- Regret, nu vroiam sa se ajunga aici! De ce, sari asa? Nu sunt vinovata pentru .......

- Tu ai fost la mijloc in povestea Taylor. Nu nega

- Da, eu am fost, am facut ce, am facut pentru ca stiu ca Lory il placea, dar nu am vrut nici-o data sa se ajunga aici.

Dar tie, de ce iti pasa?

- Hai sa vorbim in alta camera, nu vreau sa se trezeasca.

Discutia aprinsa se mutase in living, Jess era rosie de nervi iar Justin se abtinea sa nu ii dea o palma.

- Deci? Raspunde

- Mi-a pasat intodeauna de Lorena, am vrut sa fim prieteni, dar problema era la ea, ma vedea cum scriau ziarele.

- Iti pasa de ea? Tu, te auzi ce spui?

- Da! Sunt destul de constient.

- Justin, spune sincer! Dar sincer! O placi pe Lorena?

Ochii i se bulbucasera, inima batea ca nebun, incepuse sa transpire, palmele le freca una de alta in mod repetat.

- Justin?

- Nu stiu ce simt pentru ea! ( muscandusi buza)

- Adica? Pentru ca nu e vedeta.

- Nu are nici-o treaba celebritatea cu ce simt eu.

- Ahaa..deci recunosti ca o placi!

- Da! Dar nu conteaza cum ai zis si tu, il place pe Taylor.

- Ma indoiesc de asta. Il urase si e doar vina mea.

- Nu e doar vina ta! Si ea are partea ei de vina, sa lasat condusa de sentimente, Taylor, ala si-a batut joc de ea.

- De cand o placi? Chiar nu te deranjeaza ca nu e vedeta?

- De cateva zile. Nu, mai bine asa, e sincera, draguta. Tu stii sa vorbesti, ea stie sa asculte.

- Te-ai schimbat!? Varsta isi spune cuvantul, inainte faceai tot felu de gafe.

- Probabil! Era un mod de a tine la distanta prefacuti. Imi pare rau, de modul in care am reactionat.

- Nu face nimic! Nu ii voi spune nimic lui Lory! Ai incredere! E destul de tarziu, ma duc la culcare. Somn usor.

- Deci ma lasi pe mine sa ii zic?

♣♣♣♣♣♣♣♣♣♣♣
Cum vii s-au parut primele 10 capitole?
Imi cer inca odata scuze pentru greseli.