Băiatul din vecini.

Capitolul 52

Ce se întâmplase între mine şi Justin la marginea oraşului rămânea între noi, de data asta nimeni nu trebuie să mai ştie.
Cursa o câştigasem deci prin urmare trebuia să rămân la Justin. De parcă nu îmi convenea!
(04:28)
- Credeam că dormi!?

- Nu! Te-am aşteptat să ieşi de la duş!

Încerca să îşi steargă parul cu un prosop, brusc atenţia mea era atrasă de telefon.

- Sa întâmplat ceva?

- Ăăă!? Nu.

- Ce?

- Nimic!

Telefonul era închis dar eu tot continuam să mă holbez, mă gândeam la Jess şi la prpunerea făcută.

- Auzi!? Jess mi-a făcut o propunere!

- Anume?

- Sa fiu naşică! De fapt să fim naşi la botez!

- Bine, dacă peste 10 ani mai suntem împreuna de ce !

- Asta e! Nu peste 10 ani!

- ...........he?

- Jess e gravisă!

- Wtf?

Scăpase prosopul din mână, se aşezase pe colţul patului şi încerca să înţeleagă, cum de Jess e gravidă.

- Da!

- Faci misto!?

- Nu!

- Cu cine?

- Măine află! Bine dacă Ryan face şi el testul ADN.

- Are de gând să păstreze copilul!?

- Da! Indiferent cine e tatăl.

- E nebună!?

- Justin, aş fi făcut acelaşi lucru! E al ei, indiferent de tată, e un sufelt!

- Ryan?

- Nu vrea să o vadă!

- Dacă e copilul lui!?

Ridic din umeri.

- Şi dacă nu!?

- Lory e gravă treaba! Acum ma simt şi mai nasol! De ce nu mi-ai zis până acum?

- În seara aia am alat! Uite, hai să nu ne facem probleme cu vieţile altora!

- Ăhaa. Vom fi naşi!

- Mersi, mersi, mersi

Îi sărisem în braţe, îmi doream să avem o finuţă sau un fin indiferent de cum a ajuns pe lume.

- Ştii care e cea mai tare parte!?

- Care?

- Va avea o mamă tânără şi bună!

- Du-te dracu! ( am aruncat cu o pernă )

- Dar aşa e!

- La somn!

Bip-bip
Mă trezesc brusc, telefonul îmi întrerupse tot somnul, Justin dormea fără stres.
Jess suna iau telefonul şi ies în hol, nu vroiam să îl trezesc pe Justin.

- Da!

- Te-am trezit!?

- Cam...da!

- Scuze! Te las atunci!

- Nu, e....Ce sa întâmplat!?

- Acum am ieşit de la test!

- Eşti bine? Ryan?

- Da! Trebuie să iasă şi el în orce clipă!

- Doamne, bine că i-ai dat minte!

- Deah

- Când primeşti rezultatul?

- A zis că trimite testele astea, ce or fi direct la laborator! Aştept aici, apoi vin la tine!

- Ok! Te aştept! Te pup

- Şi eu...

Apel telefonic încheiat
ora 09:48.

Era încă buimacă mai bine zis chioară de somn. Trebuia să mă întorc la Justin, îmi dispăruse şi somn şi tot, eram la podea.

- O doamne, scuze! ( se abţinea să nu râdă )

Atunci în minte îmi venise o idee tâmpită.

- Lory! Lorena!

În voce i se simţea frica, îmi verifica bulsul, respiraţia, bătaile inimi.

- Lorena! ( mă lovea peste faţă). Apă!

Nu puteam să îmi mai controlez râsul şi încep să zâmbesc.

- Haaa

- Tu eşti cu capul!? Credeam că.... ( mă înbrânci )

- Prostuţule....

- Nu mai ai ce discuta cu mine! ( cobora în bucătarie )

- Justin!

Cobor îngrabă după el, nu credeam că se va supăra aşa tare. Până la intrare în bucătărie, îmi fac curaj şi sar în spatele lui. Părul îmi cazuse peste faţa lui şi începusem să îl sărut.

- Îmi pare rau! ( făceam faţa aia de căţeluş )

Mă trântise pe canapea şi începuse să mă muşte de gât.

- Jus-tin!

Încetase cu muşcăturile, nu puteam să mă mişc în zadar mă zbăteam. Stătea la propriu pe mine.

- Care pe care acum?

- Aşa faci!

De la joaca aia nebunească ajunsesem din nou la atingeri tandre. Îl sărutasem pe gât, asta îl facuse să devină mult mai tensionat. Avea semne pe spate de aseară, chiar îl zgâriasem rau. Mâinile le aveam undeva deasupra capului înpletite cu ale lui, sărutarile coborâră aproape de abdomen. Nu se putea întâmpla iar!

- Justin!?

- Mamă!

Se ridicase imediat, se înroşise la faţă, trecuse de la nebunie la ruşine.

- Bună dimineaţa, D-na Anna!

- Neaţa Lorena! Nu te-am vazut!

Eu şi gura mea mare!

- Ce cauţi aici?

- Ai promis că stai cu Max!

- Fuck! Uitasem!

- Vad că ai ajutor! Te las!

- La revedere copii!

- Pe curând!

Max urcase în camera lui Justin. Mă simţeam puţin incomod.

- Trebuia să închid uşa!

- Hei, e ok! ( îl sărutam pe spate )

- Da dar.....Unde rămăsesem?

- Altă! Mă duc să îl caut pe Max.

Aveam noroc că nu îmi luasem hainele de la Juss când ne certasem. Max se juca cu chitara, mă durea capul deja.

- Mergem în parc?

- Sigur! Fugi şi zi lui Justin!

Îl auzeam cu alerga şi striga din toţi plămâni.
De abea aşteptam să vad cum mă voi descurca cu Max în parc fără să păţesc ceva neplăcut cu fusta.

- Gata Lory!?

- Da!

- Vii cu noi?

- Iau maşina mea! Ne întâlnim în Bălcescu.

- Ok!