Băiatul din vecini.

Capitolul 33.

- Sunt cam obosit! Ma odihnesc cateva ore apoi mergem undeva! Ok?

- Ok! Dar...unde?

- Vei vedea! ( indepartanduse de mine)

Ii trecea ceva prin cap, oare ce? Ramane de vazut, nu aveam nici o idee. Stateam ca pe ace, eram curioasa, vroiam sa stiu unde vom merge. Uitasem de Iuli, de Tay, uitasem de toate.
OMG! In sfarsit si-a facut aparitia, imi zambea din fata usi. Pentru un moment paralizasem, nu stiam ce sa fac, sa ma duc cu el sau sa raman acasa.

- Vii sau plec singur?

- Drum bun!

- Bine! Asa faci? ( inchise usa)

Ma ridic dintr-o data de pe canapea si fug spre usa, el chiar o luase de buna ce am zis. Deschid usa si strig:

- Justin! ( ma simteam vinovata )

Am continuat sa merg, eram pe alee ma uitam de el. Proasta mai sunt! Dardaiam de frig, vroiam sa ma intorc in casa cand cineva sare din tufis si ma ia in brate.

- Chiar ai crezut ca am plecat? ( radea )

- Ai luat-o razna? ( inca nu imi revenisem, ma speriasem ). Da, credeam ca.....

- Acum putem pleca?

- Sigur!

Nu am spus nimic tot drumul il ascultam in liniste plus imi era frig, nu era o vreme prea buna pentru o plimbare pe inserate.

Nu ii tacea gura, vorbea intr-una de fazele de la concert. Imi venea sa ii zic: Taci! Gata, nu vreau sa mai aud nimic! Bine inteles am tacut, era urat din partea mea sa incep o cerata si in prima zi dupa o saptamana de instrainare.

- Juss, putem sa stam undeva?

- Ai obosit deja? Bine!

- Da!!! ( oftand )

Nu imi mai simteam picioarele, ce bine era sa stai jos dupa atata mers pe jos. Parcul era pustiu, cautam cu privirea cateva fete cunoscute sau macar o persoana sa vad. Ma simteam ca intr-un film horror, doi tineri singuri noaptea intr-un parc si la un moment dat un obsedat sare dintr-un boschete... Gata! Singura ma speriam!

- Mi-ai lipsit! ( lund mana mea intre palmele lui )

- ..... Aaa..si tu mi-ai lipsit! ( eram cu gandul departe )

Isi puse mana dupa gatul meu si incerca sa ma sarute, vroia sa reinvie momentul primului nostru sarut. Buzele noastre erau la cativa milimetri de a se atinge cand o silueta extrem de cunoscuta distruge momentul.

- Iuli?

Sangele imi urcase la cap, inima se oprise pentru un moment, nu mai clipeam, nu mai zambeam. Ramasesem privind in gol.

- El e Iulian? ( intreaba Justin destul de socat, se astepta sa arate difetit )

- Da! Iuli, Justin. Justin, Iuli! ( facusem repede cunostinta intre ei )

- Buna! Stiu cine esti, inafara de marea vedeta esti prietenul lui Lory! ( rautacios )

Justin, se ridicase, parea destul de iritat de situatie. Ma ridic imediat dupa el imi era sa nu iasa cu scandal, imi impletesc bratele in jurul gatului lui, Juss, soptindui: - Esti Ok? Calmeazate!

- Ce cauti pe aici? Si cine sunt.... ( aratand spre cei doi baieti care il insoteau )

- Plimbarea de seara! ( imi zambea ). Ei, prieteni mei, David in stanga si Tavis in dreapta.

- Incantata!

- Putem continua plimbarea? ( intervine Juss )

- Sigur! Pa baieti!