Timp de trei ,patru zile am stat izolata, nu am vorbit cu nimeni, nu m-am intalnit cu nimeni.
Nu realizasem cand trecuse o saptamana, Justin in seara asta trebuia sa revina din turneu.
Cum voi da ochii cu el?
Nici la telefon nu i-am raspuns, daca as fi fost in locul lui cred ca turbam de nervi.
Acum, cum sa ii explic eu lui Juss de ce am avut telefonul inchis! Sigur ma va intreba " De ce nu raspunzi?"
Ce scuza, pot sa am?
Doua variante am: 1. Minte frumos
2. Adevarul
Ma plimbam prin casa si recitam un discurs tampit pe care nu il stapaneam bine. Cum voi da ochii cu el?
Nu pot sa ii zic de Iuli, in nici-un caz trebuia sa ma gandesc la o minciuna pe care si eu sa o cred.
Poate nu vrea sa ne intalnim in seara asta, e obosit dupa drum, trebuie sa se odihneasca, nu sa isi piarda timpul cu mine. Nu?
In nici-un caz nu se va intampla asta, va vrea sa vorbeasca cu mine. Trebuie sa il infrunt fata in fata, imi era frica sa deschid telefonul.
- Lory, draga, a venit Justin! ( ma striga din usa )
Nu raspunsesem, incepusem iar sa transpir, prin cap nici-o minciuna nu imi trecea.
- Ii zic sa vina la tine!
No! Mama, nu! asta vroiam sa ii zic dar am zis doar:
- Bine!
Cum sa o dau sa fie bine? Era suparat sau obosit, nu imi puteam da seama avea o fata destul de inexpresiva. Nu am facut nici-un gest iesit din comun cu toate ca aveam un impuls de a fugi.
Se aseaza langa mine, nu spuse nimic 5 minute. Ridica capul din pamant si se uita fix in ochii mei, ma simteam de parca urmeaza sa imi dea o palma.
- Ce e cu tine?
Imi umezeam buzele si rostesc un cuvant ce trebuia sa sune a "nimic".
- Iti bati joc de mine? Ce e cu fazele astea?
- Nu!
- Nu? De ce nu ai raspuns la telefon? Nu vreau sa aud scuze patetice. Daca vroiai sa o termini cu mine trebuia sa imi zici, nu sa stau ca prostul in fiecare pauza sau dupa concert sa te sun si sa vorbesc cu casuta vocala.
- Nu! Doar ca.....( vocea imi pieriae )
- Doar ce?
Nu aveam de ales trebuia sa ii zic adevarul.
- E prea mult pentru mine! S-au intamplat foarte multe intr-un timp foarte scurt. Nu mai fac fata!
- La ce te referi?
- La ce ma refer? Ma refer la stres. Am atatea motive sa fiu asa.
- Stres? De ce?
- 1. Faza cu Taylor, stiu ca a trecut dar a ramas o urma in adancul meu. Nu voi uita ca era sa fiu violata.
2. Tu, mi-a fost foarte greu sa accept ca te plac, apoi a aparut scandalul si faza cu Helly.
3. Accidentul. Nu ma traumatizat fizic, poate putin psihic imi vin mereu in cap imaginile alea.
4. Iulian. Fostul prieten, verisor cu Jess imi spune ca nu ma uitat si ceva gen: stiu ca nu mai uitat nici tu.
- Nu am stiut!
- Nu aveai de unde sa stii! ( plangeam )
- Daca iti face rau, ne despartim!
- Nu! Justin, stiu ce simt pentru tine. Te plac nu voi lasa pe nimeni sa intervina intre noi.
- Atunci de ce il lasi pe acel Iulian sa intre in viata ta?
- Nu stiu! Nu mai am putere sa lupt cu tot ce simt!
- Ok! Voi fi aici mereu, mereu pentru tine! Iar cu Iuli vorbesc eu!
- Nu!
- Ba da! Daca tot se mai baga intre noi, va face cunostinta cu mine.
Ma simteam libera acum ca stia si Juss. Problemele pareau mai mici acum cand aveam cu cine sa lupt.
CITEȘTI
Băiatul din vecini.
Fanfiction"Judecăm după aparente!" Morala vieţi, sîntem învăţaţi să judecăm fără să cunoaştem. Asta a făcut şi Lorena. Spunem NU sau MIE NU MI SE POATE ÎNTÂMPLA fără să cunoaştem o persoană sau riscul la care ne supunem. Şi ura se poate transforma în iubire...
