Băiatul din vecini.

Capitolul 29.

04:10

Justin, trebuia sa plece. Eu ma plimbam prin casa nu stiam ce sa fac, sa ma duc sa imi iau la revedere de la el sau inrautateam lucrurile.

Iesisem in fata usi, il vad cum isi spunea pe curand de la prieteni si familie, inainte sa urce se uita in jur parca astepta sa se intample ceva.

- Hai, Justin, intarziem!

Imi inghit nodul din gat si tasnesc din pragul usi. Stai! sar in bratele lui.

- Doar nu vrei sa pleci fara sa iti iei la revedere?

- Credeam ca nu vei veni!

- Te-ai inselat!

Incepe sa ma sarute, parul meu lung ii acoperise fata, ma puse jos se uita fix in ochii mei spunand cu zambetul pe buze.

- Ma bucur ca ti-ai facut aparitia! Ne vedem peste o saptamana.

- Succes! Ai grija!

Ma sarutase pe frunte si urcase in autocar, acela era momentul "despartiri" noastre. El pleca, eu ramaneam aici.

Imi era teama cand se va intoarce se va termina totul, sentimentele se schimba intr-o saptamana de zile. Cineva se apropie de mine si ma atinge pe umeri, era mama lui Justin.

- Veti vorbi la telefon! Nu iti face griji! Dute in casa sa nu racesti.

- Bine!

Eram abatuta, parca se rupse ceva din mine, deja imi lipsea. Stateam in pat, uitanduma in tavan imi veneau in minte toate scenele, momentele frumoase sau urate traite pana acum.

Imi venea sa ma dau cu capul de toti pereti, o luam razn.

Telefonul se deschise brusc, primisem un mesaj.

Mesaj, Justin:
- Plangi? Te rog, calmeazate si incearca sa dormi. Nu se termina aici viata.

De unde stie? Nu i-am raspuns, incercam sa ii ascult sfatul. Nu era asta sfarsitul lumi.

Tot restul dimineti ma foisem, nu puteam sa adorm. Cum inchideam ochii imi apareau imaginile de la accident sau cu momentele petrecute alaturi de Justin.

Trebuia sa fac ceva sa uit de tot si de toate.

Voi gasi soluti? Ramane sa aflam.

10:45

Muzica era data la maxim, vroiam sa imi iau gandul de la Juss dar nu prea imi reusea.

- Da sonorul mai incet! Se aude dupa alee. ( intrand pe usa) ~Jess~

Nu o bagasem in seama, rasfoiam in continuare o revista.

Se apropie de mine si opreste muzica.

- Lory, esti acasa? ( fluturand mana prin fata mea)

- Ce e? ( eram nervoasa )

- Sensibil!!! Ce ridici tonul? Ce mai ai?

- Nimic! ( pufaind )

- Ai vorbit cu Juss sau l-ai vazut?

- Da, m-am dus la el in dimineata asta!

- Din cauza asta esti asa? Pentru ca a plecat!?

- Oarecum, da!

- Si Ryan, a plecat in vacanta la bunici dar nu ma vezi plangand! Resemneazate, draga mea! Au ramas fetele acasa! Ne facem de cap.

- Chiat mi-ar prinde bine putin dezmat! Poate, voi uita de cele intamplate.

- Eu ies in seara asta, vine si varul meu. Vii?

- De ce, nu! Varul tau?

- Da, Iulian!

Trecuse ceva vreme de cand nu l-am mai vazut pe Iuli.
Cum mai arata? Ultima data cand l-am vazut a fost vara trecuta, cand am avut o relatie cu el.

- Abea astept sa il vad!

- Doar ce i-am pronuntat numele si deja zambesti. Nu uita esti cu Justin!

- Jess, ce a fost, a fost. Eu cu Iuli suntem doar prieteni.

- Cum spui tu! App. Iuli inca te place! Vezi cum te joci cu focul!

Ce? Iuli, inca ma place? Nu credeam, nu ma mai vazuse de un an. Sentimentele se duc daca nu ai langa tine persoana iubita, din cauza asta imi era frica. O saptamana nu e mult dar poate schimba ceva.