Prolog

22.2K 828 29
                                    

"Cum poti iubi un suflet negru? O fiinta a intunericului, care-ti poate face rau usor, doar printr-un pocnet de degete? Cum poti iubi ceea ce sunt eu? Sunt negru pe interior. Sunt ca marul acela, frumos la exterior si stricat la interior. Sunt un nimic. Nu ma poti iubi! Nu te voi lasa eu! Sunt malefic, iubito. Iar tu, esti pura, inocenta. Sunt un demon, iubirea mea! Iar tu un inger!" Imi tipa in fata, lacrimile prelingandu-i-se pe obrajii sai palizi.

Mi-am inghitit nodul din gat cu greu, inspirand adanc. Mi-am dus mainile la obrajii sai patati de lacrimi, mangaindu-i trasaturile incet.

Isi inchise ochii de placere, simtind caldura mea pe pielea sa inghetata.

"Pentru ca pot." Am lasat un suspin sa-mi scape printe buze. "Vorbesti numai prostii. Nu vezi ceea ce vad eu. Nu ai cum. Te subapreciezi, Harry. Esti un demon. Dar nici eu nu sunt un inger. Sunt un om. O femeie. Nimic mai mult."

"Esti femeia mea." Sopti ragusit, punadu-si si el mainile sale mari pe obrajii mei mici, mangaindu-i.

Ne-am lipit fruntile impreuna, eu infasurandu-mi bratele in jurul gatului sau.

"Pentru ceilalti, ceea ce facem noi este gresit. Dar pentru noi, este corect. Am fost destinati unul pentru celalalt. Am fost destinati sa fim impreuna.

"Saruta-ma." Sopti peste buzele mele.

N-am ezitat nici o secunda in plus, lipindu-ne impreuna intr-un sarut pasional.

"Te iubesc, Anastasia."

Amandoi, prin sarutul incarcat cu iubirea pe care ne-o purtam unul pentru celalalt, ne-am lasat invaluiti de intuneric.

2015© All rights reserved to black_dreams_h

Black(HS-AU)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum