Black(HS-AU)

Capitolul 38

"For your eyes only, I show you my heart." One Direction, If I Could Fly

Anastasia's point of view

"Mama."

Unul dintre sentimentele pe care le urasc cel mai mult in lumea asta este acel moment cand dintr-o data esti asaltat de nervi.
Si valul ala de nervi iti invadeaza tot corpul.
Incepi sa tremuri de furie si vrei sa rupi capul unei persoane de pe umerii sai.
In acest moment, mi-am pierdut tot respectul fata de mama.
"Anastasia." Imi zambi sinistru apoi isi intoarse privirea in dreapta. "Esti atat de patetica, te compatimesc, copila."
Harry, in tot acest timp a ramas tacut.
Isi luase masca. Trasaturile i-au devenit neutre, iar ochii reci.
Aveam si eu aceeasi masca.
M-am ridicat, sprijinindu-ma de Harry, in picioare, abtinandu-ma sa nu sasai de durere.
"Tu?" Incep sa rad amar, apropiindu-ma cu pasi inceti de ea.
Precum pradatorul isi terorizeaza prada, amagind-o, asa faceam si eu.
Acum, eu eram pradatorul, iar mama era prada.
Aveam s-o fac sa plateasca pentru ce a facut.
"Tu, fiinta josnica!" Incep sa-mi ridic tonul vocii, fiind in dreptul ei acum. "Dupa toate pagubele pe care le-ai facut, dupa toata suferinta pe care ai provocat-o, tot noi suntem personajele negative, malefice?!"
Palma mea s-a lipit de obrazul ei, forta aplicata facandu-i capul sa se intoarca intr-o parte.
"Ti-ai ranit propia fiica si n-ai nici pe dracu, ai?!" Corpul meu tremura acum de furie. "Ai provocat doar nefericire, ai vrut sa-l omori pe el, dupa ce imi ascunzi adevarul?!"
Am vazut numai negru in fata ochilor in acest moment. Mi-am inclestat mainile pe umerii ei, impingand-o in perete.
In tot acest timp, ea nu reactiona, iar ceea ce este si mai frustrant era faptul ca ma privea plictisita.
"Gata." Am fost smulsa de pe mama de catre Harry.
Gemma, a carei prezenta am si uitat-o, a luat-o pe nenorocita si a scos-o afara din salon.
"Iubito." Harry mi-a cuprins fata intre palmele lui, masca de gheata evaporandu-i-se. "A vrut doar sa provoace mai multa suferinta. Ai lasat-o sa-ti patrunda in minte, sa te faca sa fii furioasa. A vrut ca eu sa am o reactie specifica naturii mele pentru a-si demonstra punctul de vedere."
Ochii lui m-au calmat, acum privind lucrurile in absenta furiei faceau sens.
"Multumesc, draga." Mi-am infasurat bratele in jurul lui, strangandu-l cu nevoie.
Fara el, nu as sti ce sa fac.
"Nu uita, ingerule, doar pentru ochii tai imi deschid inima." Mi-a soptit, sarutandu-mi crestetul.
"Nu uita, iubitule, nu esti singur. Nu uita ca asa esti tu cu adevarat. Cum ai facut si acum, sa-ti asculti inima in continuare cand iei decizii."
Linistea s-a asternut peste noi.
Nu era inconfortabila, nu era plina de tensiune.
Ci doar ne bucuram de prezenta celuilalt.
Sa poti strange persoana iubita in brate este cel mai mare dar pe care il poti primi vreodata.

Cele doua inimi frante s-au unit.
Bucatelele, cioburile inimilor noastre s-au contopit impreuna.
Fiecare bucatita, o completa pe cealalta.
Aceste cioburi au fost imbracate in iubirea noastra, facandu-ne inima sa para ca noua.
Uneori, sufletele pereche se pot uni si pot rezulta ceva nou, perfect.

_____________________________

Am postat mai devreme pentru ca sunt plecata in weekend.
Ma bucur enorm atunci cand va vad comentariile si entuziasmul de a mai citi un capitol.
Inseamna enorm pentru mine, de aceea, doresc sa va multumesc.

All the love,

Elly x