Black(HS-AU)

Capitolul 48

~Yet each man kills the thing he loves
By each let this be heard
Some do it with a bitter look
Some with a flattering word
The coward does it with a kiss
The brave man with a sword~ Oscar Wilde


Anastasia's point of view

In acel moment, puteam simti tradarea. Gustul amarui al tradarii.
"Nenorocito!" Am tipat tare, trezindu-i pe cei doi nemernici.
Setea pentru a face dreptate constituia sarea care se adauga pe rana sangeranda.
Pierzandu-mi controlul asupra judecatii, m-am lasat manipulata de furie. Am sarit in pat, despartindu-i pe Gemma si Lucifer.
Mi-am infasurat mainile in jurul gatului surorii lui Harry, care nu realiza ce se petrecea.
"Dormi in bratele Diavolului insusi, huh? Asa ai ajuns, Gemma?! In halul asta?"
"Anastasia..."
"Nu, tradatoareo! Nu meriti mila, tu, sarpe slinos!"
Bratele lui Harry s-au infasurat in jurul taliei mele, tragandu-ma de pe sora lui. Ma zbateam cu disperare, rugandu-l sa-mi dea drumul.
In acel moment voiam dreptate, dreptate pentru orgoliul meu ranit, dreptate pentru ca am fost inselata si injunghiata pe la spate de cea mai buna prietena.
"Ajunge!" Racni Diavolul, facandu-se liniste in camera.
Pentru cateva secunde, cu totii am incremenit. Gemma plangea silentios, Lucifer fumega. In celalalt capat al camerei eram eu cu Harry. Eu incremenisem in bratele lui, in timp ce ingerul meu respira greoi.
Linistea de dinaintea furtunii, cum s-ar spune.
Harry imi dadu drumul si se napusti asupra lui Satan, iar eu asupra iubitei Diavolului.
Nebunie completa. Simti cum te sufoci cu o sete pentru a se face dreptate. Furia te orbeste si te face sa fii o marioneta a propriei tale persoane. Papusarul e mintea ta nebuna, lipsita de cumpat. Aceasta nebunie este cea mai periculoasa, aceasta lipsa de control nu este benefica pentru tine. Vei actiona cu orgoliul, nepasandu-ti de consecinte. Vei dori raul persoanei respective. Precum un vampir, vei avea sete de sange. Nu va conta ca sangele persoanei respective iti va pata mainile, atata timp cat te vei razbuna, nu va mai conta. Iti vei calma nebunia. Demonii care te implorasera mai devreme sa actionezi, se vor calma. Vor fi satisfacuti pentru ca stiu ca au castigat.
Tipatul lui Harry m-a facut sa ies din ceata furiei.
Am inghetat pentru o secunda, dandu-i drumul parului Gemmei.
Incet, mi-am intors capul spre el. Furia a fost inlocuita cu panica.
Diavolul il sugruma.
Cat am putut de repede, am alergat spre ei, sarindu-i in spate lui Lucifer. Mi-am infasurat mainile strans in jurul gatului lui Satan, taindu-i respiratia. Luat prin surprindere, Diavolul ii dadu drumul lui Harry care a cazut la pamant, respirand greoi.
"Pleaca." I-am soptit, dandu-i drumul Satanei.
Picand in genunchi langa Harry, i-am strans trupul in bratele mele, calmandu-l.
Satan porni inspre Gemma care plangea ca inainte. O lua in brate si se evaporara amandoi.
Privirea Diavolului avea sa-mi bantuie cosmarurile. Ochii ii clocoteau cu furie nebuna, sclipindu-i cu sete de razbunare. Stiam ca mi-am semnat propria sentinta la moarte. Dar totusi nu-mi pasa. Atata timp cat Harold nu va pati nimic, nu ma ingrijoram.
Lacrimile ingerului care era la mine in brate au ajuns in contact cu gatul meu.
Pieptul mi s-a incarcat cu durere. Rana lui era mult mai adanca decat a mea.
L-am strans mai tare, sarutandu-i fruntea transpirata. Trupul sau slabit din cauza durerii se sprijinea de mine, sunete strangulate parasindu-i constant buzele tremurande.
In urma furtunii ambele tabere au capatat pierderi.
Ciudati. Asta suntem. Niste ciudati. Prestatia ni s-a incheiat, marcand sfarsitul spectacolului de ciudati.
In curand va urma marele si grandioasa piesa care va marca finalul. Niciuna dintre tabere nu va avea sa fie pregatita. Cum se va incheia?
Cu sange.
Pana atunci, cele doua vor trebui sa-si ingrijeasca ranile. Pentru ca aceasta furtuna a provocat imense daune.
"Haide, hopa sus." I-am pus un brat dupa gatul meu, in timp ce imi foloseam ambele maini sa-i sustin greutatea.
Cu pasi mici si greoi, cu suspine si lacrimi amare am ajuns in pat, in dormitorul nostru.
Isi asezase capul pe pieptul meu, plangand in continuare. Stateam incomod, sprijinita de tablia patului. Dar confortul meu reprezenta ultima noastra grija in momentul de fata. Nu era timp sa ma plang. Niciodata nu este.
Il mangaiam, incet si duios, sperand ca se va calma. Dar nu putea. Durerea era prea imensa. A continuat un timp, plangand si suspinand la mine pe piept, sustinandu-se de ancora sa.
A adormit plangand.
Liniste. Doar bataile inimilor noastre se puteau face auzite.
Atmosfera camerei era incarcata. Dar totusi era pace.
Toata lumea dormea la ora aceasta, uitand de griji. Noaptea era cel mai bun refugiu, era momentul in care eu aveam libertate.
Mi-am inghitit suspinele. Lacrimile au inceput sa-mi curga pe obraji. Noaptea puteam sa simt cu adevarat suferinta. Imi puteam simti nebunia, puteam sa-mi simt demonii cum ma implora sa cedez.
Doar noaptea aveam privilegiul de a-mi scoate masca. Sunt momente pe timpul zilei cand ma gasesc vulnerabila. Lovituri puternice produc crapaturi in masca. Dar aceasta, construita si perfectionata dupa ani intregi de suferinta nu cedeaza. Ramane intacta. Ma protejeaza.
Intuneric prieten drag, bine te-am regasit. Tu, cel care mereu imi esti alaturi. Intuneric mult iubit, prietenul care mereu ma lasa sa plang pe umarul sau, care mereu imi ofera alinare. Cel care isi foloseste mantia ca sa ma ascunda, oferindu-mi loc ascuns de scapare. Bunul meu prieten, care ani la rand mi-a fost alaturi si nu m-a tradat nici macar o singura data, multumesc.
Pe timpul zilei trebuie sa fiu puternica pentru ceilalti.
In schimb, pe timpul noptii, cand intunericul domneste, iar ceilalti dorm, pot ceda.
Ma pot lasa inghitita de durere.
Aveam si eu posibilitatea de a ma elibera.
Stiam ca Harold avea mare nevoie de mine acum. Daca unul cedeaza celalalt trebuie sa fie puternic pentru amandoi. In situatia data, el a fost ranit mai grav decat mine. Propria sora l-a injunghiat miseleste pe la spate. Saracul meu inger, a fost doborat la pamant. Aripile i-au fost ranite.
El e singurul care merita alinare. Cel care niciodata nu ma va rani, care va fi mereu alaturi de mine, tinandu-se de promisiune.
Inelul de logodna imi sari in ochi, facandu-ma sa zambesc printre lacrimile sarate. Gustul amarui pe care il simteam era putin ameliorat.
Simpla lui prezenta inconstienta ma ajuta. In intunericul noptii, durerea dansa cu dulcea usurare.
Nu mai eram singura.