Black(HS-AU)

Capitolul 16

~Lacatele din noi se deschid cu o lacrima.~- Octavian Paler

Anastasia's point of view

Am tresarit in momentul in care am auzit un tipat langa mine.
Speriata, m-am ridicat la sezut, masandu-mi fata cu palmele ca sa alung somnul.
Fiind treaza cat decat ,am privit in stanga mea, observandu-l pe Harold.
O incruntatura ii brazda trasaturile, iar transpiratia ii era vizibila pe frunte.
Trupul ii tremura incontrolabil, facandu-ma sa realizez ca avea un cosmar.
"Harold." Am inceput sa-i scutur umarul, dar fara rezultat.
Era prea adanc prins in mrejele cosmarului incat sa existe posibilitatea sa se trezeasca.
Nu stiu de ce, dar simteam o durere in piept, la vederea acestuia intr-o astfel de pozitie.
"Harold." II zgudui mai tare, dar fara efect.
Am inceput sa ma panichez, nestind ce sa fac.
Trupul ii tremura, iar incruntatura era mai proeminenta decat inainte.
Dand paturadepe mine,m-am sprijinitdeumerii lui,avand ungenunchi deopartesi de
altaabazinuluisau.
1-amluatfatatranspirataintrepalmesiaminceputsa-imangaitrasaturile.
Mi-am apropiat capul de al lui, incepand sa-l scutur din nou.
"Harold,trezeste-te."
Din nou nimic.
Mi-am asezat mainile pe umerii lui, zguduindu-l cu toata forta mea.
"Harold, este doar un cosmar,trezeste-te!" Am spus pe un ton mai ridicat, de data asta avand efect.
Ochii i se deschisera, dar incruntatura nu-i parasi chipul.
Ma privi cateva secunde, ca mai apoi, palma sa grea sa faca, spre socul meu, contact cu fata mea.
Am ramas impietrita timp de cateva secunde, ca mai apoi sa realizez ce tocmai s-a intamplat.
M-a lovit.
Lacrimile au inceput sa-mi faca privirea neclara, iar ce durea cel mai tare nu era palma pe care am primit-o, ci era faptul ca el a facut un astfel de gest.
M-am dat jos cat de rapid puteam de pe el,ca mai apoi sa incep sa fug spre usa camerei.
"Anastasia!" Harold tipa, facandu-ma sa ma opresc.
Am privit in spatele meu ca sa fiu intampinata de un Harold socat si trist.
lsi duse mana la gura, lacrimile curgandu-i pe obraji.
"Anastasia, nu am vrut, vino inapoi."Spuse pe un ton jos, privindu-ma neajutorat.
Mi-am scuturat capul, indreptandu-ma in continuare spre usa.
Punand mana pe clanta, am vrut sa o apas, dar nu am apucat deoarece doua brate s-au incolacit in jurul taliei mele.
Am fost rotita, pieptul meu fiind lipit de pieptul lui.
"Ingerule, nu am vrut. Te rog, iarta-ma." Suspina, strangandu-ma la pieptul lui.
In mine mandria si o senzatie necunoscuta de confort duceau o batalie de dominare.
Bineinteles, mandria fiind mai puternica, castigase.
L-am impins cu toata forta mea, el cazand pe podea, fiind luat prin surprindere.
Deschizand usa, i-am aruncat o ultima privire, soptindu-i cu dispret:
"Si eu care ma decisesem sa-ti acord o sansa. Dar ai distrus totul acum. Felicitari, demonule!"