Black(HS-AU)

Capitolul 56

"The hell is paved with good intentions"~ Dante Alighieri


Anastasia's point of view

Pretul pe care il platim atunci cand ne indragostim este moartea. O viata pentru o viata. Iubirea este viata. Iubirea este tot ce este mai frumos pe lumea asta, dar poate fi si cel mai mare blestem din toata lumea asta.

Adica, spre exemplu, celebra poveste a lui Romeo si Julieta. Pretul pe care familile celor doi, Montague si Capulet, l-au platit a fost mortea. Dulcea moarte a fost pregatita si imbalsamata de iubire. Uite asa ajungi tu sa fi pedepsit, cu iubire.

Dar nu imi era frica de moarte. Sper ca voi sfarsi in acelasi loc in care el va fi.

Frica mea cea mai mare era de a nu fi iubita. Si se pare ca am scapat de ea. Eram iubita de acea persoana speciala pe care o adoram mai mult decat pe mine insumi.

"Scumpule, ma duc sa ma plimb, simt nevoia de a-mi limpezi gandurile." Ma apropii de el zambitoare, jucandu-mi rolul la perfectie.

Desi am simtit un fior cand i-am vazut bratele incolacindu-se in jurul meu, sper ca el sa nu fi observat asta.

Ultimul sarut si ultima imbratisare sa fie mereu nemuritoare. Cu inima grea si coastele care ma sufocau, m-am dezlipit cu greu si am plecat.

Doamne, tine-l pe el in paza Ta. Chit ca este demon, ii stii sufletul precum Il stii pe al nostru tuturor, Doamne, te implor.

Frica imi pierise din sange. Aveam sa imi infrunt soarta cu demnitate. Aveam sa mor din iubire.

Preferam eu sa mor inaintea lui. Nu aveam cum sa mai fac fata sa-l pierd inca odata. Este un gest egoist, dar cum se spune, scopul scuza mijloacele.

Intai, m-am dus in parculetul nostru, la lac. Nimeni nu vine niciodata acolo deoarece este adanc ascuns in padure. Noi l-am descoperit si am construit impreuna acolo un leagan. Am pus niste lampi si totul parea desprins ca din Rai.

Cel mai superb era noaptea. Noaptea, lampile se aprindeau si ofereau o lumina delicata, alaturindu-i-se superbei Luni. Lacul era superb, oferea aluzia unui paradis, a unui loc unde stiai ca este doar al tau si numai al tau. O evadare.

Va veni aici cand o sa fie timpul. De aceea, aici imi va gasi scrisoarea si inelul care este asemanator cu cel de logodna. Al lui avea gravat "Peace" in loc de diferite semne aleatorii.

Inelul ii va reaminti ca are nevoie de a ajunge la pace cu el insusi, de a ajunge la fericirea suprema. Trebuie sa gaseasca o modalitate de a atinge Nirvana.

Uneori gesturile noastre trebuie sa fie si lipsite de egoism. Trebuie sa facem si gesturi bune, acelea care sunt corecte si care pot ajuta alte persoane.

Inchide-ti ochii, respira adanc si lasa-te imbratisat de aripile mortii, insusi Diavolul.

Am batut usor in usa casei parasite. Aici am primit indicatii sa vin, aici am venit sa-mi intampin sfarsitul.

"Lucifer!"

Cercetarea casei imi agrava anxietatea deoarece nu stiam la ce sa ma astept.

"Gemma!"

Poate am gresit eu locatia? Chiar atat de incompetenta sa fiu?

M-am decis sa urc la etaj din moment ce nimeni nu parea sa dea un semn de prezenta aici.

Exista posibilitatea sa-mi rup gatul pe scari, dar si asta e o moarte care poate acoperi pretul cerut de Lucifer.

"Haide, Satan, esti mai bun decat atat, stii bine ca sunt constienta ca esti aici, de ce te mai fatai asa aiurea?" Am tipat dupa nenorocit, in speranta de a termina naibii odata treaba asta.

Daca scartaie scarile in urma ta si auzi o usa trantita, realizezi si tu ca nu esti atat de tampit incat sa crezi ca vantul e de vina. Sunt 30 de grade Celsius afara, nu-mi spune ca se pune o furtuna dupa ce clipesti si apare inghetul lui papuc in nici doua secunde.

"Ai distrus elementul surprizei deja, inceteaza cu prosteala, cu mine nu iti merge."

Deja ajungeam sa fiu plictisita. Creatura asta nu percepe faptul ca deja nu ma mai impresioneaza, cum nici la inceput nu a facut-o.

"Haide, dracusor, pariez ca mai ai si alte victime care chiar ar tremura de frica in fata ta, de ce nu terminam noi odata spectacolul asta ieftin?"

O bufnitura se facu auzita. Incepea sa se enerveze. Notat, orgoliul ii este usor afectat, iar daca vrei sa-i cauti un punct slab in care sa-l ataci acela este cel mai accesibil si usor vizibil.

"Cineva se enerveaza, hm? Haide, zburatoare, iesi de oriunde te-ai ascunde."

O briza fierbinte a inceput sa patrunda in camera in care intrasem, iar semineul de piatra s-a aprins ca printr-o minune, oferind lumina si putina caldura in locul acesta blestemata.

Cuiva incepea sa-i sara tandara bine de tot. Foarte bine, era si timpul acum.

"Lucifer, pe toti sfintii si draci!" Si al meu e un drac, saracul, sa nu sughite si sa ma dau singura ca proasta de gol. "Haide odata, fiinta, nu ai de gand sa-ti atingi scopul? Stii bine pentru ce am venit, stii bine ce pret vreau sa platesc in schimbul protectiei lui."

"Anastasia, scumpa femeie, sarcasmul este tactica pe care o folosesti ca sa te aperi in momente ca acestea?" Un glas sombru sparse tacerea chinuitoare, urmat de un ras sec.

"Intind coarda, stiu, dar daca asta e singura metoda prin care te pot face sa-ti arati fetisoara legendara, atunci o s-o folosesc. A functionat, din cate vedem amandoi, asa-i?"

"Curajoasa ca intotdeauna."

Pasii sau se auzeau in spatele meu, eu privind in continuare focul ce ardea mocnit in semineu. Sa inceapa numaratoarea inversa.

Trei.

"Esti dispusa sa faci un sacrifiu in numele iubirii din concluziile trase din circumstante."

"Da."

Se apropia tot mai mult de mine, podeaua scartaia cu fiecare miscare pe care o facea.

Doi.

"Fara pic de frica, ci doar anxietate. Interesant suflet mai esti si tu, ce pacat ca se va produce o risipa."

"Fa-o."

Bratul sau m-a prins intr-o stransoare de fier.

Unu.

"Ultima dorinta, cuvant? Haide, iti dau dreptul la orice alegere, sa vedem ce vei face." Rase batjocoritor precum ma asteptam.

"Harold."



Pumnalul mi se izbi de piept.