Străbat Iadul pentru tine 🔞 Vol 4

Capitolul 5

      Eris:

    Picioarele mele abia se mai misca dupa a 2 tura de teren,fiindca nu ma dau în vânt după sport. Am noroc ca sunt inalta si nu se vede dacă pun pe mine 2 sau 3 kg in plus de asta niciodata nu m-am sinchisit sa fac sala.
    In timp ce abia mai reușesc sa respir,ma rog in adâncul sufletului ca asta sa fie ultima tura asta,altfel am sa mor dracu aici pe teren.
     -Misca-te mai repede,Chronis! Colegii tai sunt aproape de a încheia tura si tu abia alergi!tuna vocea dirigintelui,iar glasul lui puternic ajunge fără nici o problema la mine chiar dacă sala de sport e imensa.
     Imi dau ochii peste cap si continui sa ma misc in acelasi ritm ca si pana acum.
     "Ce poate sa-mi facă daca nu ma grăbesc?"
     Cand intr-un final inchei si a doua tura de teren,ma trântesc pe un scaun din tribune si incep sa-mi trag sufletul.
      "Ahhh,Doamne! Ce bine e!"
      Inchid ochii si las capul pe spate,apoi incerc sa inspir si sa expir ca sa imi calmez bataile haotice ale inimii.
      -Ce faci,domnișoară Chronis?
     Nici nu ma obosesc sa deschid ochii cand ii aud vocea in apropierea mea. E undeva pe lângă mine,dar nu pot sa-l privesc. Sunt rupta.
      -Ma odihnesc,raspund cu respiratia sacadata.
      -Ti-am dat eu voie sa te odihnești?
     "Ei pe dracu! Asta-i bună."
      Deschid ochii deodata si ii mijesc la el cand ii întâlnesc pe ai lui. Pufnesc nervoasa cand vad cum ma sfredeleste cu privirea si sar de pe scaun chiar dacă simt cum pamantul se zguduie sub mine.
      -Trebuie mai nou sa-mi cer voie ca sa imi trag cateva secunde sufletul? Vreți sa mor?intreb pe un ton arțăgos si il vad cum schițează un zâmbet mic în coltul gurii.
       Sta cu spatele la restul clasei si cu fața la mine.
       -Nu ai sa mori,domnișoară Chronis. Garantez pentru asta. Acum,hai,pe teren. Facem echipele pentru hambal.
        Trec pe langa el cu o falca în cer si una in pamant,pentru ca abia imi mai simt picioarele,iar ideea lui geniala de a mai juca si hambal nu ma incanta deloc.
       "Eu abia ma mai misc!!!"
       Cand intr-un final ajung pe teren și se formează echipele,eu si Irina devenim adversare,iar lucrul asta ma incanta fiindca imi place sa o vad cum încearcă sa se ridice la înălțimea mea.
       Meciul incepe,iar in timp ce noi jucam hambal,băieții joaca baschet pe celalalt teren,iar dirigintele ne supravegheaza pe toti mai ceva ca un uliu.
        Pe la mijlocul meciului,cand Elena imi pasează mingea sa pot arunca la poarta,Irina vine in forță spre mine din partea stanga si se izbeste atat de tare in mine ca ma impiedic si cad.
        -Sa-mi bag pula!!!urlu cand simt unghia de la degetul mijlociu a mainii drepte cum imi pocnește.
       Ma uit la deget si il vad cum se umple de sânge,iar unghia ce mi-a crapat pana la jumatate,ma doare și ma ustura de innebunesc. Sar în picioare ca arsa si o privesc pe scârbă cu niște ochii inghetati.
      -Ai facut-o intenționat,idioato!urlu din nou si fac pasi amenintarori spre ea.
      -Scuze,din greșeală,spune cu un zâmbet de vipera pe buze.
     "Ah! Din greșeală am sa-i rup si eu capul."
       De nervi imi strang degetele in pumni,iar cand ating cu unghia rupta podul palmei incep sa sasai de durere.
      "O omor!"
       Ma reped spre ea,iar cand sunt foarte aproape,ridic pumnul si il izbesc de obrazul ei. Face un pas în spate,apoi isi lipeste o palma de locul vatamat,dupa ma priveste cu ura și chicotesc pe un ton rautacios.
       -Ups! Din greșeală,ii spun rânjind ca o diavoliță.
       Nu i-am dat pumni pana acum,dar pentru toate exista un început. De obicei cearta noastră se rezuma doar la impunsaturi si cateva palme,dar acum ma enervează rau atitudinea ei de "diva la duzina" si mai ales faptul ca nu știe ce sa mai facă sa ii capteze atenția lui psychi mou.
        -M-ai lovit??urla la mine cand isi revine din soc.
        -Chronis!!!tuna dirigintele in ceafa mea. In biroul meu. Acum!
        Ii fac cu ochiul Irinei si ma intorc pe calcaie.
        -Restul,schimbati-va si la clasa. Ora s-a încheiat,spune dar nu isi muta privirea de pe mine.
        Ma uit la ceasul electronic de pe perete si vad ca mai sunt 15 minute pana se suna. Ma pun in miscare cand el se întoarce si ne indreptam pasii spre biroul lui. Intram inauntru si merge pana in dreptul biroului,apoi se propteste cu un sold de marginea lui si isi încrucișează bratele la piept. Are o privire ce sincer imi place. Ar trebui normal sa ma sperie pentru ca mocnește in clipa asta,dar pe mine ma incanta. Asa cum am mai zis...imi place sa ma joc cu focul. 
       -Chronis...ce crezi ca faci?ma întreabă direct. Am înțeles ca frații tai aveau probleme cu furia,dar tu? Tu esti fata si te bati ca un băiat.
       -Stau în casa cu frații mei,dacă nu as face-o as fi mancata de vie,raspund si imi dau ochii teatral peste cap.
      Face 3 pasi mari spre mine si imi prinde bărbia cu forța intre degetele lui,apoi ma obliga sa ridic capul si sa-l privesc in ochi.
      -E a doua oara în 10 minute cand iti dai ochii peste cap la mine. La ora mea faci ce îți zic eu chiar dacă îți convine sau nu,mi-o tranteste pe un ton jos. Iar în rest tot ce îți spun eu faci având în vedere ca iti sunt si diriginte,continua si încearcă sa ascundă raguseala in spatele tonului jos,dar mie nu-mi scapa unda intunecata pentru ca din cauza ei interiorul incepe sa-mi vibreze.
       Degeaba încearcă sa se tina tare,ii citesc în ochi dorinta. Nu are cum sa o ascunda,nu de mine.
       -Pentru fiecare abatere ai sa fii pedepsita,înțelegi?intreaba si ranjesc in coltul gurii cand mintea mi-o ia razna.
      "Pedepsita? Suna bine."
       Bufnesc in ras pentru ca prin cap imi trec tot felul de pedepse de-a dreptul obscene si il vad cum se incrunta.
       -Nu mai spune...si cam ce pedeapsă mi-ai aplica în cazul de fata? Sunt tare curioasa dacă gândim la fel...soptesc pe un tin tentant si scot limba printre dinti ca sa-mi umezesc incet buzele.
       Isi muta o secunda ochii pe buzele mele,apoi revine din nou asupra chipului meu. Vad pupilele cum i se dilata și dacă as pune mana acum pe pantalonii lui sigur as da de penisul lui erect.
      -Dispari Chronis!maraie nervos si scutura din cap,apoi imi eliberează bărbia si se întoarce cu spatele la mine.
       Il privesc in timp ce respira greoi și imi dau seama cat e de tensionat dupa conturul mușchilor incordati ce ii pulseaza pe sub haine.
       Oftez si din cativa pasi ajung in dreptul ușii,apoi o deschid fara zgomot.
      -Merda...șoptește si intorc capul spre el.
      E încă cu spatele la mine si il vad cum isi trece o mana prin par,dupa se trage puțin de el. Inchid usa si nu ma misc din loc. Imi plimb privirea pe spatele lui lat,apoi cobor pe talia îngustă,dupa urc pe bratele lui musculoase si il vad cum isi trece din nou mana prin par.
      -Stiu ca ești încă aici,ofteaza dureros si sufletul se rupe în mine cand il aud.
      Imi inghit lacrimile ce vor sa-mi curga pe obraji si ma gândesc cum ar trebui sa-l abordez.
      "Stiu ca nu intelege ce se întâmplă și ca totul pentru el e foarte ciudat. Acelasi lucru l-a întâmpinat si Ares cu Cleo atunci cand a gasit-o,dar in cazul meu e diferit fiindca nu știu cum sa ii explic unui bărbat în toată firea ca el e jumatatea mea,pentru ca noi credem intr-o legenda? Ca pateras si frații mei mai mari si-au găsit la randul lor jumatatea? Cum sa-i spun ca el e jumatatea mea? O sa ma creadă complet nebuna!"
        -Enzo...spun incet si ma apropii cu pasi mici de el.
      Intoarce doar puțin capul si privile ni se întâlnesc,dar nu imi zice nimic. Trec pe langa el si inghit in sec cand vad cat e de devastat. De data asta nu pot sa opresc lacrima ce vrea sa imi curga pe obraz,pentru ca sufletul se sfasie in mine cand il vad asa. Eu nu vreau sa-i fac rău,dar ceea ce simte cu siguranță nu ii e de folos ca sa găsească o explicație logica cu privire la atracția ce exista între noi.
     -Cum naiba mi-ai spus?
     -Aaa...zic si clipesc de cateva ori buimaca. Enzo?
      Mijeste ochii la mine si maxilarul il vad cum zvacneste atunci cand il inclesteaza.
     -Nici nu ma mai intreb de ce naiba iti permiți sa imi spui asa...ce dracu îmi faci fetiță?intreaba cu voce sparta.
      -Eu...aaa...trebuie sa vorbim,raspund si imi sterg lacrima de pe obraz.
      -Eris,la dracu!! Nu te juca cu mine!imi cere si ma prinde cu ambele maini de brate.
      -Eu...nu...
      -Stiu cine e tat-tu si mai știu si cat de mult îl urăște al meu pe al tău,ma intrerupe si vorbește peste mine. Ce ai in cap? Ce vrei sa faci? Ce joc joci?intreaba si ma scutura incet.
      -Ce vrei sa spui?raspund cu o întrebare si fac ochii cat cepele.
      -Vrei sa ii faci rau directorului folosindu-te de mine?
      -Poftim?intreb socata.
      "Asta crede el? Ca ma dau la el ca sa scap de tat-su? Sau sa-i aduc un scandal pe cap? Parca si vad știre de ultima ora. Profesorul Lorenzo D'Angelo implicat intr-o relație cu eleva lui,iar directorul liceului a suferit un infarct."
         -Opreste-te Chronis din orice vrei sa faci!ma scoate vocea lui din ganduri. Cat de idiot ma crezi? Nu stiu ce dracu reușești sa-mi faci...dar te asigur ca asta nu o sa meargă. Si uita sarutul. Nu a însemnat nimic,mi-o tranteste fara urma de caldura in glas. Nu vreau sa-ti faci filme. Clar?intreaba si ma sageata cu privirea.
        Simt inima cum mi-o ia razna,iar respiratia mi se poticneste in gat din cauza vorbelor ce mi le tranteste in fata.
       "Stiu ca minte...stiu ca nu vorbeste serios. O simt. Nu are cum sa fie asa cum spune el. Sarutul ala a fost Rai pentru amandoi,dar tot ma doare sa-l aud spunând asta."
        Incep sa ma zbat sa ma eliberez si imi da drumul imediat. Il sfredelesc cu privirea in timp ce imi inclestez maxilarul si probabil ochii imi ard în cap intr-un mod diabolic in secunda asta pentru ca ii vad marul lui Adam cum se misca incet in jos si-n sus fiindca e conștient si el ca a dezlănțuit iadul dinăuntrul meu.
        -Foarte bine,replic cu o voce glaciara. Nici pentru mine nu a însemnat nimic. Nu e ca și cum ai fi ultimul bărbat de pe pământ,mai sunt și alții ce abia așteaptă sa le ofer timpul si atenția mea,scot cuvintele pe gura încărcate cu venin si ii vad vena de pe gat cum incepe sa se umfle si sa pulseze din ce în ce mai repede,in schimb fața si trăsăturile mele se impietresc.
        Le simt pentru ca ma transform.
       "Dacă asa vrea sa joace murdar,asa o sa jucam. O arde cu indiferenta...nu-i nici o problema. Exact asa o sa ne jucam. În final tot cum vreau eu iese. Insa...ceea ce nu înțelege el acum,este faptul ca in jocul asta nu o sa existe nici un pierzător,dar o sa se prindă pe parcurs. Fiindca eu știu sigur ca la final,o sa castigam amandoi."