Decizia inimii /în curs de editare/

Q&A

Lexy_din_umbra

1.Ce pasiuni ai în afară de scris?

Practic karate și basket. Am făcut dans și șah când eram mai mică, dar am renunțat din cauza programului aglomerat, iar acum dansez ocazional acasă:)))

2.Cum ai început sa scrii cartea?

Am început sa o scriu în timp ce ieșeam dintr-o cabină de probă de la Mall.

3. Ce te-a inspirat sa scrii cartea?- Misty_001, Lexy_din_umbra, Iuliagiulia3

Păi...eram la Mall într-o cabină de probă și îmbrăcam o rochie. Și cum ma uit eu pe acolo, văd pe pereții cabinet un afiș cu reduceri la lenjeria intimă din dantelă. Și ma gândesc eu ca degeaba îmi cumpăr dacă nu am pentru cine sa o port (tocmai ma despărțisem de iubitul meu). Iar apoi, nu știu cum, dar ma gândesc ce bine ar fi dacă aș trăi în America și ar fi reduceri la modelele masculine. Și...BUM inspirație!:))) Când am ieșit din cabină tastam primul capitol deja. Iar rochia încă o păstrez ca amintire...

4. Mai știi care a fost prima ta carte citită pe wattpad? Dacă da, care a fost?

Prima mea carte citită pe wattpad a fost "Tratament special" și m-a impresionat profund determinându-ma sa citesc și altele.

Misty_001

5.De unde ești?

Sunt din Galați

6. Cum ţi-a venit idea sa începi sa scrii cărţi?

Încă din primară scriam mici povestioare. Prima 'carte' propriu- zisă avea vreo 20 de capitole și am scris-o într-a patra pe o agendă. Nu știu exact când am început sa îmi descopăr pasiunea aceasta, dar bănuiesc ca atunci.

7. Care e culoarea ta preferată?

Turcoaz.

8. Care e filmul tau preferat?

Am mai multe... Primele trei ar fi: "Harry Potter", "Fast and Furious" și "Ugly Love" (când o sa apară)

9.Ce genuri de filme preferi?

Romance și horror

10. Te mai uiţi la desene?

Ma uit uneori cu sora mea mai mică la Tom și Jerry.

LyiLoo

11. De unde te inspiri?

Din multe lucruri, dar în general din plimbări, muzica, ieșirile cu prietenii, cumpărături și, desigur, probatul hainelor:)))

12. De unde pasiunea asta de a scrie cărţi?

Păi, de mică compun tot felul de texte și chiar câteva poezioare, deci îl consideram un fel de hobby. Scrisul a devenit pentru mine în foarte scurt timp o pasiune la fel de mare ca cititul. E ca și dansul sau cântatul pentru unele persoane. E pur și simplu modul meu relaxant de a face ceva ce îmi place, dar în ultima vreme a devenit un fel de job din moment ce trebuie sa îmi asum anumite responsabilități. Dacă înainte scriam fără sa ţin cont de părerile celorlalți, acum lucrurile s-au schimbat și nu mai pot trata asta cu superficialitate. Greșelile trebuie sa devină tot mai minore și aproape inexistente cand ai un număr destul de însemnat de cititori ce nu pot fi dezamăgiți. Iar o dată cu asta vine stresul, nesiguranța și teama. Cu toate acestea, încerc sa aduc scrisul pe wattpad la același nivel cu scrisul în agende, și nu neapărat din punct de vedere ortografic, ci din punct de vedere al relaxării și plăcerii. Și cred ca reușesc într-o anumită măsură, căci scriu cu plăcere de fiecare dată la această carte și asta ma bucură nespus. E un fel de job, doar ca unul ceva mai relaxant și plăcut.

13. Credeai ca o sa ajungi așa departe cu, cartea?

Evident ca nu. Prima mea carte scrisa pe wattpad a luat naștere în împrejurări ciudate... Eram sigură și încă sunt în proporție de 90% ca, cartea va fi ceva peste măsură de clișeic, greșit și fără sens. Și de fiecare dată când intru în bula aceea de fericire creată de comentariile și voturile voastre, există persoanele care ma aduc cu picioarele pe pământ, enumerând diverse greșeli și chiar motive pentru care sa șterg cartea. Așa ca, chiar dacă mi-am îmbunătățit scrisul de acum un an, imediat ce termin cartea va intra într-o corectare extrem de severă, căci mi se face rău când îmi recitesc primele capitole.
Dar revenind, nu, chiar nu ma așteptam. Era ca scrisul în agende, un hobby plăcut și un mod de a îmi exterioriza sentimentele, fără sa am așteptări de la potențialii cititori. Dar pe parcurs ce voturile au crescut odată cu ego-ul meu, am avut o perioadă groaznic de jenantă în care eram nemulțumită de numărul destul de mic de citiri și voturi, uitând de adevărata plăcere a scrisului. Am trecut demult de acea fază. Acum postez capitole pentru ca îmi place, nu pentru popularitate și ma întreb zilnic ce am făcut de merit un loc pe podium alături de alte lucrări infinit mai bune. Nu pot decât sa va mulțumesc vouă, căci este meritul vostru aproape în totalitate.

Acestea au fost întrebările voastre și sper ca v-a satisfăcut curiozitatea. Îmi pare rău de răspunsurile exagerat de lungi, dar pur și simplu nu ma puteam opri din tastat și când am vrut sa le modific la sfârșit...nu știam ce sa șterg:))
Le mulțumesc celor 4 fete care mi-ai trimis curiozitățile și le anunţ ca răspunsurile de aici au fost mai lungi decât cele din privat deoarece am simţit nevoia sa ma explic tuturor. Sper ca v-a plăcut!

Anunț important! Am nevoie de părerea voastră sincera, și va rog nu ma mințiți doar pentru a ma face sa nu ma simt trista sau descurajata. Cartea contine multe greșeli, iar corectarea lor devine un lucru tot mai urgent după cum am primit anumite avertizări în aceasta privința. Asa ca... Sa încep sa o editez? Conținutul nu va suferi schimbări majore, dar voi încerca să elimin scenele dramatice precum tăiatul. Însă, editarea consta în ștergerea capitolelor și repostarea lor corectate. Deci, din moment ce primesc zilnic tot mai multe cereri de acest fel, sa aștept sa termin cartea sau sa încep editarea? Deși eu optez pentru a doua varianta, nu vreau sa va supărați pe mine ca va las cu ochii în soare, motiv pentru care sunt indecisa. Vreau păreri sincere.