Profu' de mate

Capitolul 47

Mi-a facut placere sa-i cunosc familia lui Zayn, toti sunt niste oamnei minunati, exact ca el. Doniya si Waliyha mi-au devenit foarte dragi, chiar am mers si cu ele la cumparaturi. Am avut placerea de a-i cunoaste chiar si bunicii, dar se pare ca ei nu au fost chiar atat de incantati. Ei au o regula, daca Zayn este musulman si viitoarea lui sotie trebuie sa fie de aceeasi religie ca el. Oricum, pana la nunta mai este mult si nimic nu este stabil.

Acum, eu cu Zayn suntem la spitalul din New York pentru control, si stau intinsa pe patul din cabinet, doctorul dandu-ma cu un gel pe burta. Cu un aparat il intinde, apoi se uita la monitor.

-Esti categoric in optisprezece saptamani, spune zambind.

Ne uitam la ecran, si pot observa forma copilului.

-Bebelusul este de marimea unui ardei gras, si va pot spune ca are aproximativ paisprazece centimentri si doua sute de grame. Daca va uitati atent, puteti vedea cum isi tine degetul mare in gura, spune si ne arata pe ecran.

Zambesc si il strang pe Zayn de mana, care se uita bucuros la ecran.

-In urmatoarele zile s-ar putea sa simti cum misca, imi spune. Fatul are urechile si timpanul format, deci poate sa auda. Nu sunt sigur, dar mi se pare ca veti avea o fata.

Imi muscam buza din cauza bucuriei.

Apasă pe un buton si auzeam niște bubuieli.

—Sunt bătăile inimii lui, ne spune.

Ii ascultam bătăile, iar Zayn ma săruta lung pe frunte.

Dupa ce ne anunta ca totul este in regula in legatura cu copilul, imi sterg burta de acel gel si imi trag bluza.

Zayn ii cere doctorului 3 copii cu imaginile copilului, apoi plecam de la spital.

Intram in masina, iar eu ma uitam la poze.

***

Dupa ce Zayn a trimis imaginele familiei lui si a mea, in sfarsit am ajuns acasa.

Ne descaltam iar el ma ia in brate, invartindu-ma.

-De ce asa bucurosi? intreaba Harry privindu-ne de pe canapea.

Ma duc la el si ii dau plicul unde se aflau imaginile, si il ia repede.

-Uu... esti in optisprezece saptamani, spune privindu-le.

-De unde stii? il intreb.

-Sunt profesor de biologie, ai uitat? chicoteste.

-Corect, raspund.

Ma asez langa el pe canapea, iar Zayn pleaca sa-si cumpere tigari.

-Tot nu mi-ai spus cum a reactionat familia lui, spune privindu-ma curios.

-Toti au fost bucurosi de veste, mai putin bunicii lui, raspund oarecum trista.

-Sunt dupa moda mai veche.

-Da, exact.

-Acum nu mai aveti ce face, doar nu este vina lui ca este de alta religie sau ca tu te-ai indragostit de el.

-Oricum, sunt si ei fericiti ca sunt insarcinata, dar se refereau mai mult la nunta. Acolo nu sunt incantati de situatie.

-Va ganditi deja la nunta?

-Nu. Chiar deloc. Mai este mult pana acolo, si nici nu sunt sigura de asta, spun mai incet ultima fraza.

-Adica? se incrunta. Nu vrei sa te casatoresti cu el?

-Normal ca vreau. Doar ca este complicat. El o sa plece la facultate, eu o sa nasc, iar relatia noastra nu o sa mai fie ca acum.

-Pai o sa nasti, lucrul asta o sa va apropie.

-Si daca se va indragosti de alta fata?

-Aici este vorba de incredere. Nu il vad pe el facand asta.

Oftez si usa se deschide, intrand Zayn.

-Bravo boss, sa va traiasca! spune Harry ridicandu-se de pe canapea si da mana cu el.

-Multumim, zambeste.

Il iau de mana si mergem in camera. Isi pune mainile pe obrajii mei, si ma targe intr-un sarut dulce.

Este cam scurt capitolul asta, dar voiam sa fac un mic anunt.

Cei de la Wattpad mi-au bagat cartea la "pentru adulti", iar acum nu ma mai aflu pe niciun loc in f.f.

Nu mi se pare de adulti, adica am citit alte carti care chiar erau pentru adulti, dar nu le-au bagat in acea categorie.

Oricum, cu voi o sa ajung iar in primele locuri, deci va multumesc mult! Sunteti cei mai tari!