Dupa ce a plecat Zayn, am ramas singura cu Betty. Ma bucur ca doarme linistita, de obicei matusa se chinuie cu ea pana adoarme, insa in bratele lui Zayn, a adormit repede.
Cobor scarile, si imi simt telefonul vibrandu-mi in pantaloni. Il scot, si vad ca ma suna Harry.
-Da? raspund intrand in bucatarie.
-Buna, Eve!
-Buna zi- adica, buna! salut si imi dau o palma imaginara in cap.
-Asa, chicoteste. Ai treaba?
-Amm...nu.
-Putem sa ne vedem pentru niste fise?
-Acum nu pot. Stau cu nepoata mea de un an.
-Mhm, esti dadaca. Atunci, vin eu?
-Sigur.
Dupa ce il inchid, imi ia un mar din fructiera, dar il las jos cand o aud pe Betty plangand. Fir-ar! Fug din bucatarie si urc scarile, intrand in camera. Ma duc la pat si o iau in brate, mangaind-o pe spate.
-Shh, gata bebe.
Ies cu ea din camera si mergem in living, asezandu-ma pe canapea. Dau drumul la desene, ea fiind in poala mea. Sper ca pana maine, matusa sa o ia. Nu e ca nu imi place de Betty, o ador, doar ca nu pot si nici nu stiu cum sa am grija de ea.
Aud soneria, si ma ridic cu ea in brate, mergand la usa. O deschid, iar pe fata lui Harry apare mirare si amuzament.
-Iti sta bine, domnisoara Aaron, rade.
-Nu zau, spun.
Intra in casa, iar Betty chicotesc la orice miscare pe care o face.
-Te place, vorbesc incercand sa nu rad.
-Este fata, nu? intreaba privind-o.
-Da, de ce?
-Toate ma plac, raspunde facandu-mi cu ochiul.
Incep sa rad si scutur din cap, chiar are dreptate.
-Sambata este olimpiada, vorbeste dupa ce ne asezam pe canapea.
-Se tine in scoala?
-Amm...nu, raspunde ezitand.
-Dar?
-Pai...in New York.
-New unde? aproape tip.
-Da.
Clipesc des, si incerc sa procesez ce tocmai a zis. Toate olimpiadele la care am mers, se tineau la scoala, de ce tocmai acum se tin in New York?!
-Sa nu-mi zici ca nu mai mergi, pentru ca jur ca o sa te sechestrez, incearca el sa glumeasca.
-Nu am zis asta. Doar ca, e prea departe.
Nu zic ca nu m-ar lasa parintii, dar ce o sa zica Zayn?
-Stiu. Dar e una dintre cele mai importante olimpiade. Iar tu esti persoana perfecta! Asa ca, nu ma dezamagii, pentru ca esti preferata mea, spune privindu-ma in ochi.
"Preferata mea", cat de bine suna. Pacat ca este vorba despre "preferata mea" ca eleva la materia lui.
-O sa...ma gandesc, spun. Diseara iti dau raspunsul, continui.
Zambeste invingator si ofteaza usurat.
-Vreau sa aud un raspuns pozitiv, vorbeste cand se ridica.
Ridic din umeri si il conduc pana la usa.
-Maine vii la scoala, da? intreaba.
-Da.
CITEȘTI
Profu' de mate
FanfictionPentru Evelyn Aaron, prima zi de şcoală a fost mereu una urâtă. Pentru că acea zi, era sfârşitul vacanţei, şi începutul plictiselii şi a stresului. Asta...până când află că doamna Emily Whiston, profesoara de matematică, iese la pensie pe caz de boa...