Profu' de mate

Capitolul 25

Cat de mult ti se poate schimba viața, doar in cateva secunde? Când stii ca acea persoana îți este dedicată doar ție, iar apoi vezi cu propii tai ochi ca, defapt, nu mai este asa. Si ai avut încredere. La naiba, daca îți spunea ca ți-ar da si luna de pe cer, tu chiar l-ai fi crezut. Il iubeai. Ai fi fost in stare sa mergi kilometrii doar ca sa il vezi, si il iei in brate. Ai fi fost in stare sa te cerți cu toți pentru el. Nu îți vedeai viața fara el lângă tine. Fara el, tu erai pierdută. Nu știai când e zi, sau noapte. Erai goală. Pe din-afara poate ca zâmbeai de dragul celor dragi, dar pe interior, nu aveai nimic. Era totul putred. Stii zilele acelea când stai in casa iar afara este furtuna? Exact asa te simțiți când ai inima franta. Doar ca furtuna esti tu. Tu esti acel uragan de sentimente ruinate si vise despicate.

Il priveai cum clipește, genele atât de lungi si gurbate fluturând când se trezea, iar zâmbetul care-i brazda fata, când te vedea. Vocea răgușită de dimineata si parul ciufulit după o noapte plina de plăcere. Sărutul de "buna dimineata, iubirea mea!", si ziua devenea una minunata. Oh, si atingerile lui. Acele atingeri care-ți provoacă mereu pielea de găina si furnicături pe șira spinării, nu le vei uita niciodată. O sa îți aduci aminte de ele cu lacrimi in ochi, si o sa zâmbești. Chiar daca ai avut inima franta din cauza lui, o sa te bucuri mai tarziu ca s-au întâmplat toate astea. Pentru ca l-ai iubit, si nu il vei uita niciodată. O sa il recunoști chiar si după zece ani, prin mulțimea de oameni agitati, pentru ca el v-a fi cel calm.

Lacrimile imi curg ca o cascada pe obraji. Stau in colțul camerei noastre, defapt, a lui, cu picioarele strânse la piept, si imi înec amarul. Încerc... încerc sa ma liniștesc, dar nu pot. Singura imagine pe care o am in fata ochilor, este a lui Zayn si Perrie. Cum buzele lui se aflau peste ale ei. Cum i-a mărturisit ca inca o iubește, după atâta timp de când nu a mai văzut-o.

Cu ce am grașit de mi-a făcut asta?! De ce nu mi-a spus nimic?

In urma cu 10 ore.

Oftez deschizându-mi ochii, când degetele lui Zayn imi gâdila abdomenul.

—Încetează, mormai si ii dau mana la o parte.
—E zece, somnorilă.
—Am scoala?
—Nu.
—Atunci nu-mi pasa, spun si ma intorc cu spatele la el.

Chicoteste si își pune mana in jurul taliei mele, mișcându-ma nu prea tare de umăr.

—Zayn, gem si ma retrag de lângă el.

Ma intorc cu fata, iar el ma privea amuzat. Ma încrunt si imediat sar peste el, si il ciupesc de obraji.

—Observ ca îți place sa ma tragi de obraji, rade prinzandu-mi mâinile.
—Da. Pentru ca sunt atât de pufoși, rad.

Chicoteste si ma săruta pe buze, muscandu-ma apoi de buza.

—Observ ca-ti place sa faci asta, spun.
—Da. Pentru ca este atât de plina si dulce, raspunde si imi face cu ochiul.

Imi dau ochii peste cap si ma dau peste el, dar ma prinde de mana.

—Ce ai făcut? întreaba si ridica din sprâncene.
—Nimic, spun naiva.
—Ți-ai dat cumva ochii peste cap?
—Nu... ti s-a părut.

Oftează si se ridica din pat.

—Imi e foame, spun si ma ridic si eu.
—Nu prea mai avem mancare, deci mâncam lapte cu cereale si după mergem la cumpăraturi.