Scarlett născu o fetiţă, un nod mic şi chel, urâtă ca o maimuţă pleşuvă şi semănând absurd de mult cu Frank. Nimeni, în afară de tatăl ei iubitor, n o găsea frumoasă, dar vecinii fură destul de mărinimoşi ca să spună că toţi copiii mici sunt urâţi şi că se fac frumoşi mai târziu. O botezară Ella Lorena; Ella, după bunica ei Ellen, iar Lorena fiindcă pe vremea aceea era numele cel mai la modă pentru fete, după cum Robert E. Lee şi Stonewall Jackson erau la modă pentru băieţi, iar Abraham Lincoln şi Emancipation pen¬tru copiii negrilor.
Se născu în mijlocul unei săptămâni când Atlanta se afla cuprinsă de agitaţie şi atmosfera era plină de încorda¬re, ca în aşteptarea unui dezastru. Un negru, care se lău¬dase că săvârşise un viol, fusese arestat, dar înainte să fi fost adus înaintea justiţiei, Ku Klux Klan ul făcu o incur¬siune la închisoare şi negrul fu spânzurat. Klan ul o făcuse pentru a cruţa victima violului, al cărei nume nu se cunoş¬tea şi care, altfel, ar fi fost silită să apară în faţa tribunalului. Tatăl şi fratele ei ar fi preferat s o împuşte decât s o lase să şi dea la iveală ruşinea în faţa publicului, iar linşarea negrului părea pentru populaţia oraşului cea mai bună soluţie – de fapt, singura soluţie cu putinţă. Dar autorităţile militare erau furioase. Nu vedeau motivul pentru care fata n ar voi să depună mărturie în public.
Armata făcea arestări pe capete, jurând că va şterge Klan ul de pe suprafaţa pământului, chiar dacă va fi silită, pentru aceasta, să trimită la închisoare pe toţi albii din Atlanta. Negrii, speriaţi şi morocănoşi, şopteau că vor da foc caselor, drept răzbunare. Atmosfera deveni şi mai încărcată când yankeii răspândiră zvonul că vor spânzura oameni în masă până când vor găsi pe vinovaţi, iar pe de altă parte se vorbea de un complot al negrilor care urmau să se răscoale împotriva albilor. Oamenii stăteau în casele lor, cu uşile încuiate şi obloanele lăsate, bărbaţii temându se să plece la lucru şi să şi lase femeile şi copiii fără apărare.
Scarlett zăcea în pat istovită, şi mulţumea lui Dum¬nezeu că Ashley avea prea mult bun simţ ca să fi aderat la Klan şi că Frank era prea în vârstă şi sărac cu duhul ca să participe la o asemenea mişcare. Ar fi fost îngrozitor să ştie că în orice clipă puteau să vină yankeii şi să i aresteze! De ce nu voiau zănaticii aceia din Klan să lase lucrurile aşa cum erau, în loc să i mai întărâte pe yankei? Poate că, în definitiv, fata nici nu fusese violată. Probabil că se speriase doar, ca o proastă, şi acum din cauza ei trebuiau să moară o grămadă de oameni.
În această atmosferă de încordare, ca atunci când stai să urmăreşti un fitil care arde încet alături de un butoi cu praf de puşcă, Scarlett se întremă destul de repede. Puterea şi sănătatea, care o ajutaseră să treacă prin zilele grele de la Tara, o susţineau şi acum, aşa că, la două săptămâni după naşterea Ellei Lorena, se simţea destul de bine, plângându se că trebuie să stea culcată şi să nu facă nimic. Peste trei săptămâni se sculă din pat, spunând că trebuie să meargă la gatere. Acestea nu mai lucrau, pentru să Hugh şi Ashley se temeau să i lase pe ai lor singuri toată ziua.
Atunci căzu trăsnetul.
Frank, plin de mândria de a fi tată, fu destul de cutezător spre a interzice lui Scarlett să plece de acasă, cât timp situaţia era încă primejdioasă. Dar ea n ar fi luat deloc în seamă poruncile sale şi şi ar fi văzut frumuşel de treabă, dacă el n ar fi încuiat în şopron brişca şi calul, cu ordinul strict să nu i fie deschis decât lui şi nimănui altuia. Mai rău chiar, el şi cu Mammy răscoliseră toată casa şi găsiseră banii ascunşi de Scarlett. Frank îi depusese la bancă pe numele său, aşa încât nici nu putea măcar să închirieze alt vehicul.
Scarlett se înfurie pe Frank şi pe Mammy, apoi începu să se roage de ei şi, în sfârşit, plânse o dimineaţă întreagă, ca un copil mânios pentru că nu i se face pe plac. Ca răspuns, n auzea decât acelaşi lucru: "Linişteşte te, drăgu¬ţa mea! Nu eşti altceva decât o fetiţă bolnavă." Sau: "Domnişo'ă Sca'lett, dacă nu te astâmpe'i, o să ţi se ac'ească laptele şi o să l doa'ă bu'tica pe copil."
CITEȘTI
Pe aripile vantului
Narrativa StoricaCu actiunea plasata pe fundalul dramatic al Razboiului Civil american si al Reconstructiei, Pe aripile vantului, magnificul roman istoric al lui Margaret Mitchell, este o poveste de neuitat despre iubire si pierdere, despre o natiune divizata de pas...