O poveste plină de mistere, acțiune și sentimente în care protagonista ajunge într-o lume complet diferită față de cea pe care o cunoștea până atunci. O lume în care instinctele sălbatice o predomină, iar pericolul se află la orice pas, chiar și înt...
- Tot ce mi-ai spus acum...am citit undeva asta. Nu îmi amintesc exact cartea dar o voi căuta, acolo vom găsi mai multe informații. - Până atunci, trebuie să rezist zilei de mâine. - Îi spun expirând adânc dorindu-mi să dispar de pe fața pământului. - Cu Ferdeno trebuie să te descurci singură, dar la ceremonie voi fi alături de tine. Nu se va întâmpla nimic rău.
Întreaga seară mi-am petrecuto printre gânduri. Dimineață slujnica a venit ca în fiecare zi, de data urându-mi mult noroc. Acum stau față în față cu el, cu Ferdeno, cel mai puternic lup al regatului. Iar după ziua de ieri bănuiesc că abea așteaptă să mă tortureze.
- Astăzi vreau să îți testez rezistența, așa că vei alerga roată turnul cu clopot. Fără pauze, testul se termină când cazi la pământ de epuizare. Am fost înțeles?- Mă instruiește pe un ton aspru și autoritar. - Da domnule! - Poți să începi.- Cu aceste cuvinte încep să fug spre turn, iar el se așează sub un copac de unde mă poate supraveghea cu ușurință.
Să alerg până la epuizare totală? Eh, este mai bine decât sa fiu bătută până la epuizare totală. Sinceră să fiu, până acum nici nu am remarcat turnul. Cred că alerg de cel puțin o oră, simt cum îmi tremură fiecare parte a corpului, iar picioarele mă pot lăsa la orice pas. Nici măcar furtuna care persistă de ceva timp nu îl convinge să mă opresc.
Calc strâmb și cad în noroi. Trebuie să mă ridic, trebuie să îi arăt că am o rezistență bună! Dar este greu, pământul alunecă sub mine, iar vântul puternic îmi ingreunează situația. Dintr-odată simt cum cineva mă apucă de brațul drept și mă ridică. - Te-ai descurcat bine. Acum Anthony te va ajuta să mergi în camera ta.- Îmi spune Damian zâmbind călduros. - Ce crezi că faci?- Strigă Ferdeno venind spre noi. - Nu te băga în antrenamentul meu! - Mai are nevoie de picioare la ceremonie. - Îmi ia apărarea Damian în timp ce pe fața lui își face apariția o expresie serioasă și foarte hotărâtă. - Poate ai dreptate. Poți să o iei.- Cu aceste cuvinte face dreapta și pleacă.
- Mulțumesc, din nou.- Îi spun în timp ce ne îndreptăm spre un fel de verandă a castelului. - Nu ai pentru ce să îmi mulțumești. Prințesa m-a implorat să vin după tine, dacă era după Ferdeno până la momentul ceremoniei rămâneai acolo să te chinuiești. - Bănuiam.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
