O poveste plină de mistere, acțiune și sentimente în care protagonista ajunge într-o lume complet diferită față de cea pe care o cunoștea până atunci. O lume în care instinctele sălbatice o predomină, iar pericolul se află la orice pas, chiar și înt...
Îmi rotesc privirea dar nu dau de nimeni, doar de o casă sărăcăcioasă care stă să cadă de pe picioare. Trecând pragul casei din lemn, sunt întâmpinată de un miros mirific de mâncare și râsete de copii. Pășesc în micuța bucătărie unde o femeie înaltă, subțirică dar cu chip frumos pregătește bucate pentru o fetiță și un băiețel ambi ușor palizi la față. Aud copite, iar femeia scapă cuțitul din mână. Mă ascund după o perdea lungă și privesc tăcută. În casă dau buzna trei bărbați în armuri strălucitoare, iar copii se ascund în spatele femeii. - Am venit după plată. - Încă nu...nu am banii.- Răspunde femeia bâlbâindu-se. Toți trei tremură de frică.- Mai am nevoie de câteva zile, vă implor. - Regele nu acceptă întârzieri!- Ridică unul din ei tonul vocii și o apucă pe femeie de braț.
Este doar un vis, este doar vis. Nu am voie să îl speri pe Damian, altfel se poate trezi. Au luat-o pe femeie cu ei. - Profeția se va împlini și toți veți avea de suferit!- Strigă zbătîndu-se în mâinile bărbatului. - Fiul meu, ai grijă de sora ta. Acum copii stau pe verandă și varsă lacrimi amare. - Damian, tu ești?- Mă așez în genunchi lângă el și îi mângâi ușor obrazul stâng. Mă privește mirat și totul din jur dispare, tot ce rămâne este un fundal alb. - Skyler, ce cauți aici? - Îmi pare rău că nu te-am ascultat dar de asta am venit, te rog să vorbim.
Arată din nou așa cum îl cunosc eu. Același păr șaten ușor dezordonat, ochii pătrunzători și brațele puternice dar protectoare. - Ce sa întâmplat? Te-a trimis regina? - Nu m-a trimis nimeni, Cintras m-a ajutat să iau legătura cu tine. Vreau să aflu de ce ai făcut toate astea. Dacă nu vrei să îmi vorbești sau să mă vezi după tot ce ți-am făcut atunci te înțeleg perfect, dar totuși te implor să îmi dai explicații. - Sky, nu te-am mai văzut așa. - Cum "așa"? Disperată? Da, pot să fiu și așa pentru că simt că îmi pierd mințile în lumea voastră! Prea mult sânge care se uscă deja pe mâinile mele și peste toate este trădarea ta. Te-am crezut, am avut încredere în tine dar pentru tine totul a fost doar o joacă, o minciună.- Spun creând o canapea neagră lângă mine și așezându-mă, iar el poziționându-se lângă mine. - Știu că este greu aici și crud, dar tu te descurci. - Cum aș putea să fac asta fără să înnebunesc? Coșmarurile nu mă lasă să dormi, iar strigătele de durere și disperare de pe câmpul de luptă îmi răsună în minte în fiecare clipă din zi. - Chiar dacă nu pare așa, eu nu v-am trădat dar nu v-am putut spune ca totul să fie cât se poate de veritabil. Caută-mă de câte ori vrei, dar pregătește-te pentru că nici visele mele nu sunt pline de fericire. - Mă poți ierta? - Și asta era parte din planul meu, știam că nu mă vei omorî.- Îmi mărturisește trăgându-mă la pieptul lui.- Eu sunt aici pentru tine.
Când mă trezesc din vis, Cintras deja mă așteaptă cu o batistă, obrajii îmi sunt inundați de lacrimi.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
