Instinct

Partea 27

Îl văd, de cum pășește în sală îi stau roată un grup de cinci fete care-i spun să le ieie la dans, dar el pare indiferent în timp ce înaintează. În câteva clipe îmi întâlnește privirea, îmi mușc buza de jos amintindu-mi cele întâmplate în dormitorului, iar judecând după zâmbetul de pe chipul lui și el se gândește la același lucru.

- Bună seara.- Salută politicos făcând o plecăciune și sărutându-mi mâna.- Îmi permiteți un dans? - Mă întreabă cu un zâmbet șiret în colțul drept al gurii.
- Desigur.- Îi răspund înbujorată.
Îi timpul dansului facem un contact vizual la fel de pătrunzător ca cel din camera lui. Nu știu cum face asta, dar privirea lui îmi ajunge până în adâncul sufletului. Îmi ține mijlocul strând lipit de el pentru a-mi simți fiecare mișcare. Când am impresia că inima mea nu poate bate mai buternic de atât, la sfârșitul dansului mă lasă ușor pe spate, cu mâna dreaptă ținându-mi capul, iar cu cea stângă îmi explorează spatele gol, și mă sărută discret pe gât. Mă cuprinde un val de căldură, dar de data asta este de plăcere.
- Îți mulțumesc.- Îmi spune la sfârșitul dansului și ia direcția spre masa unde stăteau așezați Ferdeno și Feng.
Mă așez la masa mea cu Maya, Cintras, Anthony și Calais.
- Cu tine ce sa întâmplat? Îți este cald?- Mă întreabă Cintras serios.
- D-da. Cred că am dansat prea mult.- Dintr-o dată mă lovește un sentiment ciudat.- Ceva nu e bine. Se va întâmpla ceva rău! Voi rămâneți cu prințesa.

Mă ridic panicată de pe scaun și vreau să alerg la Julian dar apar în fața mea doi gardieni. Nu înțeleg ce se petrece dar fac câțiva pași în spate pentru a-mi lua avânt și sar peste ei, nu se așteptau la asta.
- Julian!- Muzica amuțește și toată lumea se ridică speriată de la mese auzindu-mi strigătul.- Nu este doar un singur trădător, sunt mai mulți!- Simt cum două mâini puternice mă imobilizează din spate strângându-mă puternic de cineva.
Sunt gardieni peste tot și mai intră aproximativ zece pe ușa de la intrare.
- Trădătorilor!- Strigă regina furioasă.
- O facem pentru binele tutror regatelor. Monstrul trebuie ucis!
- Noi vom pleca, cu demonul și nimeni nu pățește nimic. Ar fi bine să nu facă nimeni pe eroul.- Spune simgurul bărbat cu capă neagră.
- Știam că tu ești capul a tot ce sa întâmplat! Dar nu aveam suficiente dovezi.- Spune Damian furios bărbatului cu capă neagră.
- Mă dezamăgești, tu și cu Ferdeno trebuia să știți cel mai bine ce amenințare este ea. Dar voi ce ați făcut?! Ați luat monstrul sub aripa voastră protectoare. Iar tu prințesă, ați devenit extrem de apropiate deși te-ar putea distruge într-o fracțiune de secundă sau ar putea vorbi de mica ta întâlnire de seară cu Calais.- Spune apropiindu-se de masa unde stăteam cu câteva minute înainte.
- Las-o în pace! După mine ați venit și m-ați capturat, acum putem pleca.- Strig disperată.
- Ai dreptate, nici nu mai trag de timp.- Iar cu o pocnitură din degete toți trădătorii înarmați pornesc spre ieșire.
- Skyler!- O aud pe Maya cum îmi strigă numele.- Faceți ceva! Cum puteți sta așa?!- Zbiară în brațele lui Calais în timp ce toți își apleacă capul.
Știau foarte bine că dacă ripostau toți oamenii nevinovați vor pieri.

Dar acum ce se va întâmpla? Acesta o fi sfârșitul meu?