O poveste plină de mistere, acțiune și sentimente în care protagonista ajunge într-o lume complet diferită față de cea pe care o cunoștea până atunci. O lume în care instinctele sălbatice o predomină, iar pericolul se află la orice pas, chiar și înt...
Întreg trupul mi se cutremură de teamă. În momentul următor contele Aris mă ridică în brațele lui și pornim la drum. Îmi las capul ușor pe pieptul lui și răsuflu adânc. - Îmi pare nespus de rău pentru ce sa întâmplat. Am crezut că fără gardian îți va fi mai bine și vei reuși să te acomodezi mai ușor în lumea noastră.- Rupe el liniștea după câțiva metri. - Dumneavoastră știți foarte bine ce creatură sunt și motivul asemănării noastre izbitoare, sau mă înșel? - Chiar deloc. După ce te mai acomodai o perioadă urma să îți explic, dar văd că sunt nevoit să o fac mai repede.
Au trecut aproape două ore de când ne-am întors în castel și aștept vești în camera mea în timp ce Julian este cu regina Evangeline. Între timp m-am schimbat într-o rochie vișinie cu mici detalii albe, iar Anthony a venit la mine și mi-a adus la cunoștință faltul că de acum încolo mă va urma peste tot și să nu îmi fie teamă pentru că el va sta din nou în fața ușii mele pentru a mă păzi.
Într-un final contele a intrat furios. - În acest moment vei veni cu mine la conac, iar aici vei veni doar în prezența mea, în vizită.- Mă informează păstrându-și tonul calm al vocii în ciuda nervilor pe care îi are. - Nu vreau să plec.- Oricât de incredibil sună nu vreau să plec de la castel, chiar dacă lucrurile nu stau tocmai bine aici. Nu vreau să merg într-un loc nou plin de străini, aici măcar o am pe rințesă, pe Cintras și Anthony, și...pe Damian. - De data asta nu ai de ales.- Spune după care pocnește din degete, iar creatura înaltă, asemănătoare unei șopârle mă ia pe umăr și ieșim din cameră pornind la drum. Îndepărtându-ne de ușă îl privesc pe Anthony care se așează pe scaun și își lasă capul între palme, în timp ce mă zbat pe umărul creaturii pentru a scăpa. Ieșind pe ușa castelului îl zăresc pe Damian. - Damian, ajută-mă! Te implor! Șatenul nici nu mai stă pe gânduri și se poziționează în fața contelui cerând explicații dar în zadar, este dat deoparte și realizez că nu mai am scăpare.
Simt cum mă cuprinde o căldură de nestăpânit. Ard pielea monstrului și cad pe pământ, odată cu impactul dispare și acea senzație bizară de căldură. Mă ridic și alerg direct în brațele lui Damian. - Nu îi lăsa să mă ducă de aici. Îmi este frică de ce mă poate aștepta acolo și nu vreau să merg singură într-un loc plin de străini, mi-a fost de ajuns că am ajuns în lumea asta.- Simt cum mă strânge puternic de trupul lui, exact cum fac și eu. - Nu știu ce se petrece aici dar domnița Skyler nu va pleca nicăieri!- Se face auzită vocea prințesei.- Ea va rămâne în castel. - Este în pericol aici. Nu asta mi-a fost înțelegerea cu majestatea san așa că am tot dreptul să o iau cu mine.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
