Instinct

Partea 18

- Nu mi se pare o idee bună.- Se încruntă Anthony.
- Îi voi cere aprobarea regine. Până atunci, Skyler pregătește-te, iar tu înhămează-mi calul- Cu aceste cuvinte Damian făcu' stânga și pleacă.

Anthony îmi aruncă o ultimă privire furioasă și pleacă, iar eu încep să mă îndrept spre camera mea, cu pași repezi, pentru a mă spăla și schimba de hainele murdare îmbibate în transpirație. Sunt nerăbdătoare să văd satul, să văd alte ființe mistice, să aflu modul lor de trai.

În aproximativ o oră totul era pregătit. Anthony este foarte nervoz și profund jignit că nu ne va însoți, sinceră să fiu chiar și eu rămân surprinsă. În scurt timp părăsim porțile castelului și odată cu ele și câmpul magic care ne ținea în siguranță.

- Hai să stabilim niște reguli.- Îmi spune ținânduși privirea înainte, eu ținând-ul strâns cu un vag sentiment de teamă că aș putea să cad de pe cal.
- Te ascult.
- Sub nici o formă nu pleci de lângă mine, poți vorbi doar cu cei cu care vorbesc și eu. Iar dacă simți câtuși de puțin pericol mă anunți. Am fost înțeles?
- Da.- Îi confirm cu teamă în voce. După aceste reguli mă pot gândi doar la un loc rău și deloc sigur.
- Ținete bine, ne vom grăbi un pic.- Cu aceste cuvinte făcându-i semn calului să alerge, acum îmi este și mai frucă de posibilitatea de a cătea.

Într-un final ajungem cu bine în sat și la rugămintea lui îmi pun gluga de la pelerina bordo din catifea, cusută cu un fel de broșă argintile la gât.
Sunt mult străduțe lăturalnice și înguste. Avem noroc cu felinarele și luminile care evadează din ferestrele oamenilor alt fel ar fi beznă. Sunt fel și fel de clădiri, cele mici sunt mai mult case ale oamenilor simpli. Ajungem într-un fel de piață, tarabele sunt închise dar încă sunt oameni care socializează și copii care se joacă. Pe o cutie din lemn stă un băiat cu părul lung și alb care distrează doi copii cu magia lui, fluturași albaștri apar de nicâieri din mâinile sale, este minunat. Chiar și eu mă opresc pentru al privi.
- Îți place?- Mă întreabă Damian stând la câțiva centimetri în spatele meu.
- Este superb. Aș putea să mă uit la asta pentru eternitate, îmi crează un sentiment incredibil de pace și liniște, de...siguranță.
- Nu trebuie să îți fie frică atâta timp cât ești cu mine, nimeni nu îți va face rău.- Cuvintele lui îmi fac inima să tresară de uimire. Știam și până acum că m-ar apăra dacă ar fi cazul dar auzind asta de la el este foarte plăcut.